În calendarul creștin-ortodox, în data de 8 noiembrie sunt prăznuiți Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, dar și soborul Sfinților Îngeri. Sărbătoarea avea o mare importanță în satul tradițonal, desfășurându-se pe parcursul a trei zile, prima dintre acestea fiind numită „Capul Arhanghelului”.

În popor există credința că fiecare om primește un înger la taina Sfântului Botez, iar acesta îl va păzi toată viață călăuzindu-i apoi sufletul în „Lumea de Dincolo”.

Despre Arhanghelul Mihail se zice că este mai mare peste oștile îngerești. În iconografia creștină, acesta apare ținând în mână o sabie de foc, simbol al puterii sale și al luptei împotriva răului.

Arhanghelul Gavriil este aducătorul veștilor bune. El este cel care i-a anunțat pe Ioachim și Ana că vor avea o fiică la bătrânețe și tot el este cel care mai târziu i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Iisus prin puterea Sfântului Duh. În iconografie este reprezentat ținând în mână o floarea de crin.

În ziua de 8 noiembrie au loc practici legate de cultul morților, dându-se de pomană alimente pentru sufletul adormiților.

Tot acum, se aprind lumânări pentru sănătatea celor vii, dar și pentru sufletele morților, în special pentru cei care au pierit în condiții năprasnice, „fără lumină”.

Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi “lumină de veci” în lumea de dincolo. Se aprind lumânări şi se dau de pomană atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare

Ziua de 8 noiembrie se mai numeste și “Vara Arhanghelilor” și ține numai o zi.

În ziua de 8 noiembrie este interzis cu desăvârșire să lucrezi sau să faci treburi în casă, în curte sau pe câmp.

În tradiția populară, Sfântul Arhanghel Mihail este venerat ca un luptător împotriva diavolului și un păzitor al oamenilor, în timp ce Sfântul Arhanghel Gavriil este văzut ca mesagerul veștilor bune. În această zi, credincioșii sunt încurajați să respecte anumite practici pentru a avea noroc și sănătate pe tot parcursul anului​​.

În calendarul popular soborul Sfinților Mihail și Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Despre Arhanghelul Mihail se știe că este conducătorul oștilor cerești-îngerești, iar despre Arhanghelul Gavril știm că este vestitorul Fecioarei Maria că va naște pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Se obișnuiește ca în ziua de Sfântul Mihail și Gavril, sau în ajunul sărbătorii de Sfântul Mihail și Gavril, să se împartă pomană pentru sufletele morților, aceste ofrande numindu-se popular “Moșii de Arhangheli”.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viață, cât și pentru cei trecuți în neființă fără lumânare sau dispăruți în împrejurări năprasnice.

Prin unele zone din Transilvania se coace, de Sfinții Mihail și Gavril, turta areților, areții fiind numele berbecilor despărțiți de oi. În această zi areții se împreună din nou cu oile, iar turta din grâu sau din porumb , gata coaptă și rumenită, se aruncă între oi.Superstiția spune că dacă, această turtă, va cădea cu fața în sus, oilor le va merge bine când vor făta, dacă însă va cădea cu fața în jos, se spune că le va merge rău.

Există de asemenea credința că păstrarea în portofel a unei iconițe cu Sfinții Mihail și Gavriil poate aduce noroc și protecție împotriva răutății și invidiei pe durata întregului an. Pe lângă aceasta, se recomandă ca în ziua praznicului credincioșii să dea de pomană pentru sufletele celor adormiți și să aprindă lumânări pentru cei vii, cât și pentru cei morți, un gest ce simbolizează lumina credinței și memoria celor plecați​​.

Aproape 1,4 milioane de români serbează și ziua onomastică. Mihai, Mihaela, Gabriel, Gabriela sunt cele mai populare nume care se sărbătoresc de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, însă există și nume derivate.

Mihai, Mihaela, Michaela, Mihail, Mihăiță, Mișu, Mihnea, Miță, Michi, Mihalache, Mihalcea, Mihalache

Gabriel, Gabriela, Găbiță, Gabi, Gavril, Gavriil