Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), piața a înregistrat o contracție vizibilă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În primele 2 luni decontarea voucherelor a scăzut cu 52% față de aceeași perioadă a anului trecut

Cuprins

1  Scăderea  decontării voucherelor de vacanță

2 Politici publice pentru susținerea vacanțelor în România

3.  Prelungirea programului

În luna ianuarie 2026, valoarea totală a voucherelor de vacanță emise s-a ridicat la 45.169.184,70 lei. În ceea ce privește utilizarea acestora, valoarea voucherelor decontate a fost de 47.904.392,63 lei, în timp ce suma aferentă voucherelor returnate a însumat 1.885.772,09 lei.
În februarie 2026, valoarea totală a voucherelor de vacanță emise s-a ridicat la 45.795.664,95 lei. În ceea ce privește utilizarea acestora, valoarea voucherelor decontate a fost de 47.593.263,63 lei, în timp ce suma aferentă voucherelor returnate a însumat 2.068.589,31 lei.
Comparativ  cu cifrele înregistrate în primele două luni din 2025, se observă o  scăderi totale semnificative pe ambele paliere:
– Emitere: O scădere de 12,4% (de la 103.843.567,06 lei în 2025);
– Decontare: O scădere accentiată de 52,6% (de la 201.469.807,78 lei în 2025).

Politici publice pentru susținerea vacanțelor românilor în țară

„Avem nevoie de politici publice care sa susțină vacanțele românilor în România în contextul în care BNR raportează o ieșire de valută de 9,5 miliarde euro pentru călătorii în străinătate. În plus, impactul social al voucherelor de vacanță este esential pentru familiile care doar cu aceste stimulente își permit o vacanță în propria țară,” a declarat domnul Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.
Cel mai alarmant semnal vine din zona decontărilor de către unitățile afiliate. Dacă în primele două luni din 2025 valoarea decontată se ridica la peste 40 milioane de euro, în 2026 aceasta a scăzut la mai puțin de 20 milioane de euro, reprezentând o prăbușire de peste 52%! Tichetele cu valoare înjumătățită stimulează prea puțin achiziția de vacanțe în România

Grup de lucru format din reprezentanții industriei ospitalității

Un grup de lucru format din reprezentanți ai industriei ospitalității, din care a făcut parte și vicepreședintele ANAT, domnul Adrian Voican, a avut recent o întâlnire cu ministrul de resort. În cadrul întâlnirii a fost reiterată susținerea fermă a industriei pentru prelungirea acestui program pentru încă cinci ani, în perioada 2027–2031.

Voucherele reprezintă o măsură cu un puternic rol social! Se adresează în special angajaților cu venituri mai mici, contribuind la sănătate, prevenție și acces real la odihnă. În același timp, ele susțin continuarea investițiilor în turism. În prezent există aproximativ 2000 de proiecte în derulare, în valoare totală de circa 6 miliarde de euro, care nu trebuie să fie puse în pericol. De asemenea, voucherele contribuie la creșterea gradului de ocupare al hotelurilor la nivel național, pe tot parcursul anului, într-un context în care, de exemplu, în ianuarie 2026 gradul de ocupare a fost de doar 20%. Nu în ultimul rând, ele au un rol important în reducerea deficitului balanței valutare din turism, care se situează în prezent la aproximativ -4,5 miliarde de euro.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) reacționează printr-un comunicat de presă la campania  declanșată în ultimele zile de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

„Nu contestăm realitatea semnalată. Da, există soluții improvizate pe litoral. Dar ceea ce omite doamna ministru este esențial: aceste soluții sunt consecința directă a unui eșec sistemic al statului român, care, timp de peste 20 de ani, nu a fost capabil să asigure infrastructura minimă de canalizare. Este ușor să descoperi „probleme” și să arăți cu degetul. Este mult mai greu să îți asumi faptul că instituțiile statului au tolerat, ani la rând, această situație, fără să ofere alternative.

Președintele ANAT Alin Burcea menționează că turismul, în loc să fie sprijinit, este ținta tuturor. „Mai bine închidem tot și ne declarăm țara non-turistică”

Operatorii de plajă susțin  nu sunt cauza problemei, ci efectul ei. Au investit milioane, au dezvoltat servicii, au ținut litoralul în viață și au atras turiști, în timp ce statul, prin instituții precum Apele Române, s-a limitat în principal la a încasa redevențe, fără să livreze infrastructura necesară.

„Mai mult, declarațiile iresponsabile din toamna trecută, potrivit cărora chiria unei plaje ar fi echivalentă cu încasările dintr-o singură zi, au contribuit direct la o distorsionare gravă a percepției și la decizii administrative care au dus la triplarea costurilor pentru sezonul 2026. Aceste costuri nu dispar, ele se transferă inevitabil în prețurile plătite de turiști și în competitivitatea litoralului românesc. Dacă obiectivul era desființarea plajelor amenajate, atunci ar fi fost mai onest să nu mai fie scoase la închiriere. În schimb, asistăm la o combinație de declarații populiste și măsuri incoerente, care duc exact în aceeași direcție, dar fără asumare. …….Astăzi, aceiași operatori sunt transformați în țapi ispășitori într-o campanie de imagine. Eliminarea peste noapte a soluțiilor existente, fără a pune nimic în loc, nu este reformă. Este blocaj. Am cerut în mod repetat investiții, termene și soluții. Nu am primit decât promisiuni și, acum, acuzații”.

ANAT anunță că în lipsa măsurilor urgente  pentru punerea la dispoziție a infrastructurii sau, cel puțin, pentru reglementarea temporară a situației existente, consecințele vor fi evidente pentru toată lumea: plajele vor deveni spații improprii, iar experiența turiștilor va avea de suferit grav.

„Nu poți ignora o problemă 20 de ani și apoi să pretinzi că o rezolvi în câteva zile, aruncând vina pe cei care au ținut litoralul funcțional. Turismul românesc nu poate fi gestionat prin clipuri și reacții de moment. Nu avem nevoie de o „ministră TikTok”, ci de politici publice serioase, investiții reale și asumare. În lipsa acestora, sezonul estival 2026 nu este doar în pericol. Este pus direct sub semnul întrebării,” se arat[ ]n comunicatul ANAT.

Ediția din 2026 a ITB Berlin marchează un moment de referință în industria globală, celebrând  60 de ani sub sloganul „Creating moments since 1966”. Evenimentul  se va desfășura în perioada 3-5 martie 2026 la centrul expozițional din Berlin, având onoarea de a găzdui Angola în rolul de țară gazdă oficială. Această aniversare nu este doar o privire spre trecut, ci o platformă vibrantă unde se estimează prezența a peste 100.000 de participanți și a peste 5.800 de expozanți provenind din mai mult de 170 de țări. Standul României va fi gazda unor evenimente speciale, prezentări și degustări de produse tradiționale menite să atragă interesul vizitatorilor la acest eveniment.

Târgul reunește  întregul lanț valoric al turismului mondial, de la giganții ospitalității și destinații consacrate, până la tehnologii de ultimă oră în segmentul Travel Tech. Diversitatea este un punct central al expoziției, oferind spații dedicate pentru segmente specializate precum turismul cultural, medical sau de lux, dar și zone concentrate pe sustenabilitate și turism responsabil. Este locul unde liderii de opinie și noile start-up-uri colaborează pentru a defini viitorul călătoriilor bazat pe tehnologie și AI.

Din 1966 și până în prezent, ITB Berlin a fost martorul și motorul transformărilor majore din turism, ghidat de pasiunea de a construi punți între culturi. Pentru a onora această moștenire, organizatorii propun o incursiune emoționantă în istoria industriei, de la primii pași ai târgului și momentele economice cheie, până la revoluția digitală care a schimbat modul în care călătorim. Participarea la ediția jubiliară din 2026 reprezintă o oportunitate unică de a descoperi poveștile care au modelat această lume și de a face parte din următorul capitol al istoriei turismului.

România demonstrează o creștere solidă și constantă ca piață sursă pentru turismul german, evoluând de la 290.254 de sosiri în 2022 la un record istoric estimat de peste 433.000 în 2025. Deși ocupă locul 23 în clasamentul general, România pereformează, înregistrând în 2024 o creștere de aproximativ 15%, devansând țări precum Polonia (8,5%) sau Ungaria (12,4%). Această ascensiune indică o piață matură, care a depășit faza recuperării post-pandemie și a intrat într-o etapă de creștere organică sustenabilă.

Evoluția Sosirilor în Germania din România

Anul     Număr Sosiri     Creștere Procentuală (%)

2022     290.254

2023     351.547                            +21,12%  (față de 2022)

2024     403.198                            +14,69%  (față de 2023)

2025     433. 000                +7,39%  (față de 2024) – ESTIMATIV

(Sursa – GENESIS Online- Baza de date a Ofixiului Federal de Statistică)

În perioada 2023–2025, piața turistică din România a înregistrat o evoluție pozitivă în ceea ce privește vizitatorii din Germania, aceștia reprezentând constant o pondere semnificativă, de aproximativ 9,5% – 10,4%, din totalul turiștilor străini, clasându-se pe primul loc în România.  Datele indică un salt remarcabil în anul 2024, când numărul sosirilor a crescut cu peste 10%, atingând pragul de 240.378 de persoane. Deși în 2025 ritmul de creștere s-a temperat la 2,54% (ajungând la un vârf istoric de 246.502 turiști), tendința generală pe ultimii doi ani rămâne una ascendentă, cu o creștere totală de 12,93%, semn al unei piețe care a depășit faza de recuperare și a intrat într-o etapă de consolidare.

Evoluția fluxului de turiști germani (2023 – 2025)

Perioada           Număr turiști     Creștere anuală (valoare)           Creștere anuală (%)

2023                     218.273

2024                     240.378                      +22.105                                +10,12%

2025                     246.502                        +6.124                                 +2,54%

(Sursa – INS – Institutul Național de Statistică)

„Participarea la ediția jubiliară ITB Berlin reprezintă o oportunitate strategică pentru România. Suntem parte dintr‑un eveniment care modelează direcțiile globale ale industriei, iar prezența noastră aici consolidează imaginea unei destinații autentice, competitive și pregătite să răspundă noilor  tendințe din turism. Creșterea constantă a interesului turiștilor germani confirmă potențialul pieței și necesitatea de a investi în promovare și în experiențe turistice de calitate”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și CEO BIBI Group4Travel .

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra faptului că voucherele de vacanță reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri economice și sociale adoptate din 2009 și până în prezent în România, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiei naționale, a investițiilor în turism și a menținerii locurilor de muncă.

Voucherele – catalizator economic

Conform studiului privind Impactul socio-economic al sistemului de tichete în România, realizat de către Academia de Studii Economice (ASE) în acest an, eliminarea voucherelor de vacanță ar duce la o pierdere netă de 1,744 miliarde lei din PIB-ul național, pierderea a 17.000 de locuri de muncă, o reducere semnificativă a consumului intern, în special în extrasezon, o accentuare a disparităților regionale, în special în zonele dependente de turism intern.

De asemenea, fiecare milion de lei alocat pentru vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă directe și indirecte, iar eliminarea lor ar duce la pierderea a circa 9.100 de locuri de muncă doar în sectoarele HORECA, transport și agrement local.

Recesiunea din turism este reală în 2025!

Motivele sunt: scăderea puterii de cumpărare, creșterea TVA și reducerea valorii voucherelor de vacanță.

ANAT atrage atenția că în august 2025 s-a înregistrat o scădere de 6,3% a numărului de turiști cazați față de anul precedent, în ciuda faptului că operatorii privați au oferit reduceri masive. „Indiferent de prețuri, o parte dintre români nu s-au mai cazat. Trei luni la rând, în vârful de sezon, contracția economică a fost mai mare de 4%, primul an cu scăderi după pandemie! Județe cu tradiție turistică certă au înregistrat scăderi severe: -38% Argeș, -17,8% Harghita, -15% Prahova în timp ce creșteri au fost în Sibiu și Constanța. Asta arată clar că nu prețul este problema, ci scăderea puterii de cumpărare și lipsa oricăror politici guvernamentale pentru turism”, a subliniat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.

În plus, voucherele au contribuit direct la creșterea veniturilor bugetare prin taxe și impozite colectate din activitatea turistică, generând un efect multiplicator asupra economiei – fiecare leu investit în vouchere produce peste 1,6 lei în PIB.  Studiul ASE mai arată că 90% din veniturile generate de vouchere sunt fiscalizate!

Economia informală raportată la Produsul Intern Brut în țările membre ale Uniunii Europene în 2022, ca pondere: Austria – 6,6%, Bulgaria – 33,1% 3, Croația – 29,7%, Germania – 8,8%, Ungaria – 25,4%, Olanda – 8,2%, România – 29%. Media Uniunii Europene este de 10,8%.  Sursa: Schneider și Asllani, 2022.

Septembrie 2025: -85% vouchere acordate!

Fără voucherele de vacanță, viitorul este sumbru în turismul românesc. Datele preluate de ANAT de la Ministerul Finanțelor arată că în luna septembrie 2025, valoarea  voucherelor acordate s-a prăbușit cu 85% față de aceeași lună a anului trecut. Astfel, în septembrie anul curent angajatorii au achiziționat vouchere de aproape 5,96 milioane de euro față de 38,03 milioane de euro în septembrie 2024. Și aceasta în condițiile în care pe piață au existat încă multe vouchere emise în 2024. Fără a reveni asupra acestei erori strategice, vom asista la falimente și disponibilizări de personal cu efecte în lanț în industriile conexe.

Investițiile în turism, în pericol

Voucherele de vacanță au stimulat investițiile în structuri de cazare, agrement și servicii conexe, întrucât au transmis un semnal de stabilitate și sprijin guvernamental pentru turismul intern. Pe perioada aplicării acestei măsuri, numărul unităților de cazare clasificate a crescut de 5 ori, de la 6300 de unități în 2006 la 28.900 de unități în 2025. Dintre acestea aproape 40% sunt noi sau modernizate în ultimii 3 ani, conform datelor raportate de Ministerul de resort. 28 de hoteluri de 4 și 5 stele aparținând brandurilor internaționale s-au deschis în ultimii ani și ar urma încă 15, în Craiova, Bacău, Satu Mare, Cluj și Arad.

În lipsa acestei măsuri, multe investiții sunt în pericol de a fi amânate sau chiar oprite.

„Eliminarea voucherelor ar duce la pierderi de PIB, locuri de muncă și investiții și ar avea un impact negativ major în domeniul social. Practic, ar fi exact opusul a ceea ce își dorește orice minister al economiei”, a adăugat Adrian Voican.

Impactul voucherelor asupra prețurilor pachetelor turistice

Un mit puternic vehiculat pe rețelele sociale și preluat în mod superficial și de reprezentanțți oficiali este acela că existența voucherelor a mărit prețurile în turism și a descurajat investițiile. Această presupunere aparent logică nu a fost confirmată în mod științific de niciun studiu. Nu există nicio legătură cauzală dovedită între scumpirile anuale și existența cardurilor valorice. Prețurile au crescut în toate țările, chiar în lipsa voucherelor. În România, Eurostat raportează scumpiri de 9,5% dar cele mai mari creșteri sunt în Estonia: +39%, Bulgaria: +23% (o destinație de top pentru vacanțele românilor), Danemarca: +12%.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism solicită menținerea și actualizarea valorii voucherelor de vacanță în raport cu inflația, precum și extinderea acestora și către mediul privat, măsură care ar asigura echitate socială, investitii și dezvoltare economică durabilă.

Tabăra de la mare îi are ca participanți pe copiii din programele CONCORDIA, care se vor bucura de toate facilitățile oferite oaspeților de hotelurile Recif Neptun și Tismana All Inclusive Family Club Jupiter, ambele în sistem all inclusive. Vor petrece timp în parcul de aventură Paradis Land Neptun, vor vizita orașul Constanța într-un tur pietonal cu Diana Slav , Cetatea Histria într-un tur ghidat cu Dana Bartlett și vor avea parte de multă distracție în atelierele organizate de La Colibe Corbu și Moara Veche.

„Organizăm cu mare bucurie o nouă tabără la mare pentru copiii cu posibilități materiale reduse și cu speranța că timpul petrecut pe litoralul românesc le dă un plus de energie pentru noul an școlar. Încercăm în fiecare an să le oferim momente frumoase și amintiri pe viață prin astfel de acțiuni la care contribuie membrii asociației”, declară Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.

“Transformăm visul în realitate, pentru acești copii, cu tabăra de la Jupiter și Neptun. Îi implicăm în activitățile de divertisment realizate de animatori la piscine, le oferim relaxare și distracție și în afara hotelurilor, astfel încât experiența taberei să fie una complexă“, declară Aurelian Marin, prim-vicepreședinte ANAT și proprietarul Paradis Hotels&Resorts, care asigură administrarea și managementul hotelurilor Recif Neptun și Tismana All Inclusive Family Club Jupiter, gazdele taberei la mare.

“Pentru copiii noștri, o tabără înseamnă mult mai mult decât câteva zile la mare – este o șansă la normalitate și la bucuria de a vedea marea, uneori, poate pentru prima dată. Suntem recunoscători și ne bucurăm să avem un parteneriat de o asemenea anvergură cu Asociația Națională a Agențiilor de Turism, care înțelege importanța implicării sociale și aduce o reală schimbare și bucurie în viețile copiilor noștri”, declară Nicoleta Golai, director adjunct CONCORDIA România.

Fondată în România în anul 1991, Organizația Umanitară CONCORDIA este o organizație neguvernamentală, independentă, dedicată sprijinirii copiilor, tinerilor și familiilor aflate în nevoie, spre o viață independentă și responsabilă. CONCORDIA derulează programe sociale și educaționale, consiliere vocațională, formare profesională, business social, dar și servicii de locuire pentru a ajuta la integrarea socio-profesională a persoanelor defavorizate.

ANAT a reluat în toamna 2024 seria taberelor pentru copii defavorizați, în cadrul programului de responsabilitate socială pe care și l-a propus, și organizează periodic astfel de acțiuni, cu ajutorul membrilor săi, și în parteneriat cu instituții a căror activitate este dedicată sprijinirii copiilor, tinerilor și familiilor aflate în nevoie.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra unei situații critice care afectează atât turiștii, cât și agențiile de turism, cauzată de dificultățile financiare ale turoperatorului Cocktail Holidays, prezent pe piața românească de peste 25 de ani și cunoscut pentru reputația sa bună în rândul turiștilor și agențiilor partenere. „Cocktail Holidays a oferit de-a lungul timpului pachete complete de vacanță, charter și sejururi internaționale, fiind recunoscut pentru profesionalism și servicii de calitate”.

ANAT subliniază că agențiile intermediare au responsabilitatea de a informa prompt turiștii cu privire la stadiul rezervărilor, dar nu sunt răspunzătoare pentru plata despăgubirilor sau pentru achitarea serviciilor neexecutate de turoperator. În cazul în care agențiile intermediare achită din proprie inițiativă servicii pentru turiști, aceste plăți nu pot activa polita de insolvență, aceasta fiind un drept exclusiv al turiștilor. Agențiile devin creditori și se pot înscrie la masa credală, urmând ca recuperarea sumelor să se facă în funcție de patrimoniul companiei aflate în insolvență și de tipul de creditor, conform ierarhiei stabilite de lege.

Această situatie in care ne aflăm putea fi evitată! ANAT a semnalat încă din 2018, odată cu implementarea Directivei Europene privind pachetele de servicii de călătorie, lipsa unui mecanism real de garantare care să protejeze turiștii în cazul insolvenței turoperatorilor și companiilor aeriene. De-a lungul anilor, ANAT a făcut numeroase demersuri oficiale, solicitând autorităților crearea unor instrumente eficiente de protecție, atât pentru consumatori, cât și pentru stabilitatea industriei.

Potrivit ANAT, anul trecut, după multiple consultări, s-a ajuns la o propunere concretă și funcțională: constituirea a două fonduri de garantare, unul pentru pachetele de servicii de călătorie și unul pentru biletele de avion, menite să asigure recuperarea integrală a sumelor plătite de turiști în caz de insolvență, mecanisme care preiau modele europene de succes și care au fost dezvoltate sub îndrumarea Asociației Europene a Fondurilor de Garantare – EGFATT.

Conducerea ANAT a avut numeroase întâlniri cu miniștrii Economiei – Radu Oprea, Bogdan Ivan și Radu Miruță – precum și cu echipele de specialiști din minister, iar proiectele de lege sunt finalizate si depuse la minister încă din august 2024, pregătite pentru adoptare. Cu toate acestea, Guvernul nu a considerat aceste măsuri prioritare, iar instrumentele existente – asigurările și scrisorile de garanție – nu asigură decât recuperarea parțială a pagubelor, expunând turiștii și agențiile la pierderi semnificative.

Statul român este direct responsabil pentru lipsa mecanismelor eficiente de protecție a turiștilor în caz de insolvență a turoperatorilor și companiilor aeriene. Prin transpunerea incorectă a Directivei Europene 2015/2302, statul a eșuat să asigure protecția integrală a consumatorilor, așa cum este prevăzută de lege. În consecință, turiștii afectați sunt perfect îndreptățiți să se îndrepte împotriva statului român, care răspunde în solidar până la completarea procentului de despăgubire de 100% asumat prin Directivă. Această situație întărește necesitatea urgentă ca autoritățile să adopte măsuri eficiente pentru protecția consumatorilor și stabilitatea industriei de turism.

Pe fondul măsurilor de austeritate, al incertitudinii generale resimțite de populație, al scăderii semnificative a puterii de cumpărare și al lipsei de semnale privind relansarea economică, ANAT se așteaptă ca astfel de situații să devină mai frecvente.

Industria noastră, foarte atentă la reputație și puternic afectată de orice eveniment care ar putea-o diminua, face eforturi pentru a preveni astfel de situații, însă trebuie subliniat că Guvernul nu consideră turismul important, deși acesta ar putea genera rapid venituri consistente pentru economie, cu investiții minime. Statul refuză să colaboreze cu specialiști și să creeze un organism profesional dedicat gestionării domeniului în beneficiul românilor și al României.

Pentru turiști, ANAT recomandă calm, informare și verificarea stadiului rezervărilor înainte de orice plecare. Pachetele de servicii de călătorie cad în responsabilitatea organizatorului, indiferent dacă au fost achiziționate direct sau prin intermediari. Agențiile intermediare trebuie să informeze prompt turiștii despre situația pachetelor și pașii care trebuie urmați.

Turiștii trebuie să contacteze asigurătorul pachetului, în baza contractului, pentru a solicita despăgubiri. În relația cu furnizorii, unele servicii, cum ar fi biletele de avion pentru charterele cu care colaborează turoperatorul, pot fi obținute gratuit sau prin facilități, iar agențiile intermediare sunt rugate să ia legătura cu aceștia pentru a sprijini turiștii.

 „De mai bine de 2 ani, ANAT a făcut demersuri oficiale către toți miniștrii Economiei și către Comisia de Turism din Parlament pentru adoptarea legislației privind cele două fonduri de garantare, absolut vitale pentru industria noastră. Am avut numeroase întâlniri cu miniștrii Radu Oprea, Bogdan Ivan și Radu Miruță, precum și cu echipele din minister, iar proiectele de lege sunt gata încă din august 2024. Cu toate acestea, niciunul dintre miniștri nu a considerat important să ducă lucrurile până la capăt. Statul român este direct responsabil pentru situația de astăzi, pentru că a transpus greșit directiva europeană și nu a luat măsurile necesare pentru ca turiștii să fie protejați 100%, așa cum prevede legea europeană. Singurele instrumente funcționale – asigurările și scrisorile de garanție – nu asigură decât o recuperare parțială a pagubelor și nu respectă cerințele directivei,” a declarat Dr. Ec. Alin Burcea, președintele ANAT.

„ANAT luptă de 10 ani pentru modificarea vacanțelor. Am reușit ca, în urma discuțiilor cu Ministerul Învățământului, să îi convingem că nu trebuie să se “înghesuie” toți românii în aceeași perioadă. Și acum, practic, toată luna februarie, elevii pot lua vacanță.
Am propus ca vacanța de vară să fie luată pe cicluri școlare: clasele I-IV de la 1 iunie, clasele V-VIII din 15 iunie și liceele de la 1 iulie. Se mai poate face eșalonarea și pe regiuni – Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat.
În orice formulă, să fie vorba de eșalonare. Deci, da, ideea este bună, dar trebuie să convingem Ministerul Învățământului să facă acest lucru”, declară președintele ANAT,  Alin Burcea.

Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și președinte BIBI Group4Travel, susține inițiativa și aduce în discuție modelul german al vacanțelor decalate pe regiuni: „Este o idee bună să avem vacanțe decalate în România cu una sau două săptămâni, de exemplu pe zone diferite, astfel încât să profităm de vremea bună din septembrie și pentru vacanța elevilor care n-au reușit să profite în lunile de vară din diferite motive. Merită să luăm în considerare experiența Germaniei care face vacanțele elevilor pe landuri. În același timp, trebuie să ținem cont și de nevoile profesorilor, pentru că a ține școala deschisă mai mult înseamnă costuri în fiecare perioadă a anului. În orice caz trebuie să stea toți factorii de decizie la masă ca să găsească o soluție optimă”, a declarat Adrian Voican.

Declarația vine în completarea demersului inițiat de Asociația Travel Pro, care solicită oficial autorităților să analizeze posibilitatea extinderii vacanței de vară ca măsură strategică pentru turism, educație și economie. În lipsa voucherelor de vacanță și în fața unui sezon estival dificil, operatorii din turism consideră că prelungirea vacanței ar permite o distribuție mai echilibrată a cererii și ar contribui la sustenabilitatea comunităților care depind de sezonul estiva

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a primit din partea Asociației Hotelierilor Profesioniști din Bodrum (BOYD) clarificări în urma informațiilor apărute recent în unele publicații internaționale, potrivit cărora „aproximativ 4.000 de hoteluri din Turcia ar fi fost închise pentru că nu dețin licențe”.

”Nu este nici o problemă la hotelurile din Bodrum, sunt informatii eronate. Nu sunt nici măcar 4000 de hoteluri în Bodrum! Să fim atenți la aceste dezinformări”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT.

În primul rând, asociația din Turcia ne informează că, în prezent, aproximativ 1.300 de hoteluri funcționează activ în Bodrum. În urma consultărilor oficiale cu autoritățile din regiune, s-a constatat că doar 6 hoteluri au fost scoase temporar din sistem, ca urmare a unor procese administrative ce țin de actualizarea licențelor de funcționare. Este vorba despre unități mici, aflate în proces de schimbare a proprietarului, de renovare sau de actualizare tehnică. Acestea își vor relua activitatea în curând, odată cu finalizarea procedurilor.

Cifrele vehiculate de presă, precum cele menționate de HLN și alte instituții media internaționale, se referă la controale de amploare desfășurate la nivel național. În Turcia există 973 de districte, iar chiar și în situația în care în fiecare s-ar fi făcut verificări la doar una-două unități, suma rezultată ar putea părea mare, deși reprezintă un proces administrativ firesc. Așadar, nu este vorba despre o situație ieșită din comun, ci despre un rezultat al unor verificări tehnice, juridice și administrative de rutină.

Majoritatea hotelurilor din Bodrum respectă integral legislația în vigoare privind licențierea turistică, siguranța la incendiu și alte reglementări legale. Nu există, în acest moment, nicio situație care să afecteze turiștii cazați în regiune. Sezonul turistic în Bodrum se desfășoară în condiții normale, fără nicio perturbare.

Asociația Hotelierilor Profesioniști din Bodrum consideră utile și necesare aceste inspecții, menite să crească standardele de calitate și siguranță în turism. Totodată, subliniem importanța adaptării implementării acestor măsuri la realitățile locale. Fiecare regiune are nevoi și particularități proprii, iar o abordare flexibilă și orientată spre soluții este esențială.

În acest sens, BOYD colaborează activ cu Ministerul Culturii și Turismului și cu autoritățile locale, oferind sprijin constant unităților de mici dimensiuni pentru obținerea și reînnoirea licențelor, alinierea la procedurile de control, instruire și asistență tehnică.

În concluzie, ANAT, alături de Asociația Hotelierilor Profesioniști din Bodrum, asigură publicul că niciun turist nu este sau nu va fi afectat în Bodrum. Reputația internațională a regiunii, siguranța și calitatea serviciilor turistice sunt menținute la cele mai înalte standard, asigură Sabaha􀆫n Duman, președintele BOYD.

Mega Infoturului „Riviera Românească”, un eveniment dedicat promovării litoralului românesc, are loc la sfârșitul lunii mai.organizat de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și Organizația de Management al Destinației (OMD) Județul Constanța. Sub conceptul „De la Mamaia la Mangalia”, Infoturul a devenit o inițiativă cu impact real în industria turismului intern/Ediția din acest an se desfășoară în perioada 28 mai – 1 iunie și reunește peste 350 de agenți de turism și jurnaliști din țară.

Numărul participanților a crescut semnificativ față de ediția anterioară, o evoluție care subliniază potențialul crescut al destinației. Infoturul aduce împreună reprezentanți de top ai agențiilor de turism și touroperatorilor din România, dar și alți actori relevanți ai industriei turismului.

Participanții au explorat timp de patru zile, principalele hoteluri și obiective turistice de pe litoral, în două etape distincte. Primele două zile au fost  stațiunii Mamaia și municipiului Constanța, urmând ca în zilele următoare accentul să se mute pe zonele Eforie și Mangalia.

Un moment-cheie al infoturului a fost  Cazinoului din Constanța, clădire emblematică recent restaurată și redeschisă publicului. Au fost prezenți Enache Bucovală, președintele OMD Județul Constanța, Adrian Voican, vicepreședintele ANAT, Gabriel Ștețco, secretar de stat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Aurelian Marin, prim vicepreședinte ANAT, președintele Consiliului Județean Constanța, prefectul județului Constanța.

Infoturul a cuprins plimbări cu barca, vizite tematice, experiențe la înălțime în roata panoramică, tururi ghidate, evenimente de networking și socializare, concerte și momente artistice. Un concept pentru a oferi o imagine completă și autentică a potențialului turistic al litoralului românesc.

„Susținem Infoturul Riviera Românească pentru că este un eveniment cu impact real asupra turismului de pe litoral. Credem în puterea experienței directe și a conexiunilor profesioniste. Ne dorim ca acest eveniment să devină o tradiție, iar rezultatele de anul trecut ne confirmă că suntem pe drumul cel bun. Constanța și Mamaia au ce oferi: de la plaje și servicii moderne, până la atracții de patrimoniu. Le arătăm, le promovăm și le dezvoltăm împreună”, a declarat Președintele OMD Mamaia-Constanța, George Măndilă.

C

Citește și Cazinoul din Constanța, o experiență imersivă în spațiul marin. Program și tarife de vizitare

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită noului Guvern al României înființarea unei Autorități Naționale pentru Turism (ANT), cu personalitate juridică, direct subordonată Primului-ministru, condusă de un președinte cu rang de ministru, care să participe activ la ședințele de Guvern și să fie ordonator principal de credite.

România este pe ultimul loc în Europa la sosirile de turiști străini, cu 2,4 milioane de turiști în 2024, față de 13 milioane în Bulgaria. Din păcate, nici un Guvern nu înțelege că turismul poate aduce bani mulți la buget. Vede turismul ca pe un lucru superficial și neimportant.

„Turismul este o ramură economică majoră și o carte de vizită internațională. Nu mai putem accepta ca el să fie un departament decorativ într-un minister mamut. De ani de zile nu se respectă legea privind Prima de Incoming, nu există niciun stimulent privind aducerea de turiști străini. Vrem o Autoritate Națională de Turism care să aibă autonomie, buget propriu și reprezentare la nivel înalt, pentru a putea implementa strategii coerente, pe termen lung”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT

De prea mulți ani, turismul românesc este tratat ca o anexă birocratică într-un „mega-minister” (al Economiei, Antreprenoriatului sau altor structuri), fără viziune, fără putere de decizie și fără bugete proprii. Acest statut slab și oscilant blochează dezvoltarea unui sector strategic pentru România.

.”Autoritatea Națională de Turism are misiunea să ridice veniturile din turism la 10% din PIB, cu două direcții  clare: să susțină turismul intern stimulând consumul vacanțelor românilor în țară, prin mecanisme precum voucherele de vacanță și să atragă turiști străini. Ținta fiind de 10 milioane de turiști străini anual. Trebuie implementat un OMD național cu un buget de promovare de minim 30 de milioane de euro”, subliniază Adrian Voican, viccepreședinte ANAT și coordonatorul Comisiei de Incoming a ANAT.

De ce este nevoie urgentă de o Autoritate Națională pentru Turism?

Turismul contribuie esențial la PIB și are un potențial enorm de creștere, dar nu poate fi valorificat eficient fără o instituție specializată, cu autonomie reală. După industria auto și sectorul financiar, turismul este oficial cel mai mare angajator. Pe orizontală susține dezvoltarea mai multor industrii (transport, agricultură, servicii) și este un activator de afaceri, un motor real de dezvoltare a economiei.

Tema Organizațiilor de Managament al Turismului (OMD) este tratată superficial. Nu avem OMD nici la nivel național dar nici la București, care este Capitala țării, are potential turistic dar nu este promovată ca atare.

România nu are o strategie națională de turism coerentă, aplicabilă și susținută pe termen lung, tocmai din cauza lipsei unei structuri dedicate, stabile și eficiente.

Industria turismului este puternic fragmentată și lipsită de sprijin direct, iar parteneriatele public-privat suferă din cauza lipsei unui interlocutor guvernamental puternic și dedicat.

În alte țări europene, turismul este tratat ca prioritate națională, având ministere sau autorități proprii, care implementează politici clare de atragere a turiștilor și investițiilor.

În România, schimbările frecvente de structură administrativă și bugetară din ultimii ani au blocat proiecte majore, campanii de promovare și participări internaționale.