Potrivit datelor parţiale oferite de Autoritatea Electorală Permanentă, Vergil Chiţac – PNL conduce cu 29,54% din voturi, fiind urmat de candidatul Alianţei Dreapta Unită, Stelian Ion, cu 20,88% şi de candidatul PSD, Horia Constantinescu, cu 20,54%.

De asemenea, tot conform datelor parţiale oferite de AEP, Florin Mitroi, candidatul PNL se află pe prima poziţie în cursa pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Constanţa cu 38,77% din voturi, pe locul doi se află candidatul PSD, Cătălin Grasa – 23,47%, iar pe locul trei, candidatul AUR, Mohammad Murad – 13,99%.

Pentru funcția de primar al Municipiului Constanța s-au luptat 14 candidați:

Ovidiu-Sorin Cupșa (AUR)

Horia-Miron Constantinescu (PSD)

Vergil Chițac (PNL)

Victor Cruceru (PRM)

Adrian Bîlbă (Partidul Ecologist Român)

Gihan-Erdal Eserghep (PPUSL)

Marius-Aurelian Mitulescu (S.O.S. România)

Cezara Popescu (Partidul Alternativa Dreaptă)

Stelian-Cristian Ion (propus de USR, susținut de Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei)

Valentin Berechet (candidat independent)

Felicia-Nadina Ovanesian (candidat independent)

Sorin Prisăcaru (candidat independent)

George-Andrei Popescu (candidat independent)

Eugen Voineagu (candidat independent)

La Consiliul Județean Constanța au fost opt candidați

Pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța au fost opt candidați:

Florin Mitroi – PNL

Claudiu Iorga Palaz – Alianța Dreapta Unită

Cătălin Nicolae Grasa – PSD

Mohammad Murad – AUR

Dumitru Bădrăgan – PER

Mihai Lupu – PUSL

Cristian Stancovici – SOS

Mihai-Simion Pană – Alternativa Dreaptă

În judeţul Constanţa sunt în total 561 de secţii de votare, în 70 de unităţi administrativ-teritoriale, cele mai multe fiind în municipiul reşedinţă de judeţ (211), după care urmează Medgidia (37), Mangalia (27), Năvodari (26), Cernavodă (11).

Aproximativ o sută de milioane de buletine de vot au fost tipărite pentru alegeri .Votarea începe la 7.00 dimineaţa şi se încheie la ora 22.00, dar se poate prelungi până la 23.59 în cazul în care mai sunt votanţi la coadă.

Preşedintele AEP, Toni Greblă, a anunţat într-o conferinţă de presă că în ceea ce priveşte cetăţenii români care îşi exercită dreptul de a vota pentru alegerile locale, ei trebuie să voteze numai la secţia la care sunt arondaţi, conform domiciliului sau cu reşedinţa, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin 60 de zile înainte de data alegerilor.  La europarlamentare, se poate vota la orice secţie.

”Pentru alegerile locale, cetăţenii României pot să voteze doar la secţia de votare unde sunt arondaţi conform domiliciliului. Pot să voteze de asemenea la reşedinţă cetăţenii români care au stabilită reşedinţa cu cel puţin 60 de zile înaintea scrutinului” a declarat preşedintele AEP. El a precizat că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau străinătate, pot să voteze la oricare din secţiile de votare din ţară sau străinătate numai la alegerile europarlamentare, pentru că acolo este o singură circumscripţie electorală. ”Ori că votează în ţară sau străinătate, într-un colt sau altul al ţării, tot aceeaşi listă de 33 de europarlamentari o votezi şi din această cauză nu contează unde îţi exerciţi dreptul de vot”, a explicat Toni Greblă. La alegerile locale, este altceva, aleg primarul localităţii, înseamnă că am domiciliul acolo, că mă interesează acel oraş şi nu pot să mă duc la capătul celălalt al ţării să îmi exercit dreptul de vot, a mai spus Toni Greblă. ”Nu pot să votex decât la localitatea de domiciliu”, a declarat Toni Greblă.

18.025.324 de alegători, din care 942.730 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, au fost înscrişi în Registrul electoral la alegerile din 9 iunie. El a precizat că cel mai tânăr candidat are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, 100 de ani.

La nivel național, vor fi aproape 19.000 de secții de votare pentru alegerile locale și europarlamentare 2024. În străinătate, unde se va putea vota doar pentru europarlamentare, vor fi 915, un număr dublu față de cel de la alegerile precedente, după cum a explicat Toni Greblă.

Dintre secțiile de votare de la nivel național, 7% (adică 1.289) se află în Municipiul București, 9% (1.782) la orașe, 27% (5.186) în alte municipii și 57% (10.698) în comune.

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au anunțat oficial deciziile din Coaliție, la finalul unei zile pline de ședințe. PSD și PNL au convenit asupra calendarului electoral al anului 2024. Alegeri europarlamentare comasate cu cele locale, în iunie, liste comune PSD-PNL pentru Parlamentul European, prezidențiale în septembrie și parlamentare în decembrie.

Care este calendarul electoral și strategia prezentate de Ciucă și Ciolacu:

-alegerile europarlamentare și locale vor fi comasate și se desfășoară pe 9 iunie

PSD și PNL vor candida pe liste comune la alegerile europarlamentare

-fiecare partid va avea candidați proprii la alegerile locale, nefiind excluse alianțe punctuale în teritoriu

-alegeri prezidențiale în septembrie – date avansate: 1-15 septembrie sau 8-22 septembrie

-alegeri parlamentare în decembrie

Nicolae Ciucă: „Alegerile europarlamentare vor fi comasate cu cele locale şi vor avea loc în iunie, iar PSD şi PNL vor merge pe liste comune la alegerile europarlamentare şi separat la alegerile locale”

În privința alegerilor prezidențiale, acolo unde negocierile s-au împotmolit în ultima vreme de mai multe ori, cel mai important aspect care încă nu a fost decis este candidatul la prezidențiale. Ar putea fi un candidat comun sau cele două partide ar putea alege să meargă separat. Nici PSD, nici PNL nu vor să renunțe la cea mai importantă funcție din stat.europarlamentare odată cu locale în iunie, Dănuleasa, Grosu, N.Popescu.

Pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea în bune condiții a alegerilor locale din 2016 este prevăzută suma de 350.663.000 lei, fonduri asigurate de la bugetul de stat. În suma alocată de la bugetul de stat, sunt incluse și fondurile necesare pentru plata indemnizațiilor membrilor birourilor electorale de circumscripție, ale birourilor electorale ale secțiilor de votare și ale aparatului tehnic auxiliar al acestora. Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 115/2015, aceste cheltuieli erau asigurate din bugetele locale. Sunt previzionate și costurile de implementare a Sistemului informatic pentru monitorizarea prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. Totodată, un element de noutate a fost adus prin introducerea operatorilor de calculator în secțiile de votare ale căror indemnizații sunt asigurate de la bugetul de stat.

Executivul a mai adoptat și calendarul acțiunilor din perioada electorală a alegerilor locale din acest an. Astfel, până la 26 martie, vor fi desemnați judecătorii din Biroul Electoral Central, urmând ca până la 27 martie să fie ales președintele BEC și locțiitorul acestuia.

Începând cu 11 aprilie până pe 26 aprilie vor putea fi depuse candidaturile pentru consiliile locale, consiliile județene și primari. După perioada în care pot fi depuse contestațiile, data de 4 mai este termenul pentru rămânerea definitivă a candidaturilor.

Campania electorală va începe pe 6 mai, cu 30 de zile înaintea alegerilor, și se va încheia pe 4 iunie, ora 7,00. În 5 iunie, votul va începe la ora 7,00 și se va încheia la ora 21,00.