Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), piața a înregistrat o contracție vizibilă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În primele 2 luni decontarea voucherelor a scăzut cu 52% față de aceeași perioadă a anului trecut

Cuprins

1  Scăderea  decontării voucherelor de vacanță

2 Politici publice pentru susținerea vacanțelor în România

3.  Prelungirea programului

În luna ianuarie 2026, valoarea totală a voucherelor de vacanță emise s-a ridicat la 45.169.184,70 lei. În ceea ce privește utilizarea acestora, valoarea voucherelor decontate a fost de 47.904.392,63 lei, în timp ce suma aferentă voucherelor returnate a însumat 1.885.772,09 lei.
În februarie 2026, valoarea totală a voucherelor de vacanță emise s-a ridicat la 45.795.664,95 lei. În ceea ce privește utilizarea acestora, valoarea voucherelor decontate a fost de 47.593.263,63 lei, în timp ce suma aferentă voucherelor returnate a însumat 2.068.589,31 lei.
Comparativ  cu cifrele înregistrate în primele două luni din 2025, se observă o  scăderi totale semnificative pe ambele paliere:
– Emitere: O scădere de 12,4% (de la 103.843.567,06 lei în 2025);
– Decontare: O scădere accentiată de 52,6% (de la 201.469.807,78 lei în 2025).

Politici publice pentru susținerea vacanțelor românilor în țară

„Avem nevoie de politici publice care sa susțină vacanțele românilor în România în contextul în care BNR raportează o ieșire de valută de 9,5 miliarde euro pentru călătorii în străinătate. În plus, impactul social al voucherelor de vacanță este esential pentru familiile care doar cu aceste stimulente își permit o vacanță în propria țară,” a declarat domnul Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.
Cel mai alarmant semnal vine din zona decontărilor de către unitățile afiliate. Dacă în primele două luni din 2025 valoarea decontată se ridica la peste 40 milioane de euro, în 2026 aceasta a scăzut la mai puțin de 20 milioane de euro, reprezentând o prăbușire de peste 52%! Tichetele cu valoare înjumătățită stimulează prea puțin achiziția de vacanțe în România

Grup de lucru format din reprezentanții industriei ospitalității

Un grup de lucru format din reprezentanți ai industriei ospitalității, din care a făcut parte și vicepreședintele ANAT, domnul Adrian Voican, a avut recent o întâlnire cu ministrul de resort. În cadrul întâlnirii a fost reiterată susținerea fermă a industriei pentru prelungirea acestui program pentru încă cinci ani, în perioada 2027–2031.

Voucherele reprezintă o măsură cu un puternic rol social! Se adresează în special angajaților cu venituri mai mici, contribuind la sănătate, prevenție și acces real la odihnă. În același timp, ele susțin continuarea investițiilor în turism. În prezent există aproximativ 2000 de proiecte în derulare, în valoare totală de circa 6 miliarde de euro, care nu trebuie să fie puse în pericol. De asemenea, voucherele contribuie la creșterea gradului de ocupare al hotelurilor la nivel național, pe tot parcursul anului, într-un context în care, de exemplu, în ianuarie 2026 gradul de ocupare a fost de doar 20%. Nu în ultimul rând, ele au un rol important în reducerea deficitului balanței valutare din turism, care se situează în prezent la aproximativ -4,5 miliarde de euro.

Ediția din 2026 a ITB Berlin marchează un moment de referință în industria globală, celebrând  60 de ani sub sloganul „Creating moments since 1966”. Evenimentul  se va desfășura în perioada 3-5 martie 2026 la centrul expozițional din Berlin, având onoarea de a găzdui Angola în rolul de țară gazdă oficială. Această aniversare nu este doar o privire spre trecut, ci o platformă vibrantă unde se estimează prezența a peste 100.000 de participanți și a peste 5.800 de expozanți provenind din mai mult de 170 de țări. Standul României va fi gazda unor evenimente speciale, prezentări și degustări de produse tradiționale menite să atragă interesul vizitatorilor la acest eveniment.

Târgul reunește  întregul lanț valoric al turismului mondial, de la giganții ospitalității și destinații consacrate, până la tehnologii de ultimă oră în segmentul Travel Tech. Diversitatea este un punct central al expoziției, oferind spații dedicate pentru segmente specializate precum turismul cultural, medical sau de lux, dar și zone concentrate pe sustenabilitate și turism responsabil. Este locul unde liderii de opinie și noile start-up-uri colaborează pentru a defini viitorul călătoriilor bazat pe tehnologie și AI.

Din 1966 și până în prezent, ITB Berlin a fost martorul și motorul transformărilor majore din turism, ghidat de pasiunea de a construi punți între culturi. Pentru a onora această moștenire, organizatorii propun o incursiune emoționantă în istoria industriei, de la primii pași ai târgului și momentele economice cheie, până la revoluția digitală care a schimbat modul în care călătorim. Participarea la ediția jubiliară din 2026 reprezintă o oportunitate unică de a descoperi poveștile care au modelat această lume și de a face parte din următorul capitol al istoriei turismului.

România demonstrează o creștere solidă și constantă ca piață sursă pentru turismul german, evoluând de la 290.254 de sosiri în 2022 la un record istoric estimat de peste 433.000 în 2025. Deși ocupă locul 23 în clasamentul general, România pereformează, înregistrând în 2024 o creștere de aproximativ 15%, devansând țări precum Polonia (8,5%) sau Ungaria (12,4%). Această ascensiune indică o piață matură, care a depășit faza recuperării post-pandemie și a intrat într-o etapă de creștere organică sustenabilă.

Evoluția Sosirilor în Germania din România

Anul     Număr Sosiri     Creștere Procentuală (%)

2022     290.254

2023     351.547                            +21,12%  (față de 2022)

2024     403.198                            +14,69%  (față de 2023)

2025     433. 000                +7,39%  (față de 2024) – ESTIMATIV

(Sursa – GENESIS Online- Baza de date a Ofixiului Federal de Statistică)

În perioada 2023–2025, piața turistică din România a înregistrat o evoluție pozitivă în ceea ce privește vizitatorii din Germania, aceștia reprezentând constant o pondere semnificativă, de aproximativ 9,5% – 10,4%, din totalul turiștilor străini, clasându-se pe primul loc în România.  Datele indică un salt remarcabil în anul 2024, când numărul sosirilor a crescut cu peste 10%, atingând pragul de 240.378 de persoane. Deși în 2025 ritmul de creștere s-a temperat la 2,54% (ajungând la un vârf istoric de 246.502 turiști), tendința generală pe ultimii doi ani rămâne una ascendentă, cu o creștere totală de 12,93%, semn al unei piețe care a depășit faza de recuperare și a intrat într-o etapă de consolidare.

Evoluția fluxului de turiști germani (2023 – 2025)

Perioada           Număr turiști     Creștere anuală (valoare)           Creștere anuală (%)

2023                     218.273

2024                     240.378                      +22.105                                +10,12%

2025                     246.502                        +6.124                                 +2,54%

(Sursa – INS – Institutul Național de Statistică)

„Participarea la ediția jubiliară ITB Berlin reprezintă o oportunitate strategică pentru România. Suntem parte dintr‑un eveniment care modelează direcțiile globale ale industriei, iar prezența noastră aici consolidează imaginea unei destinații autentice, competitive și pregătite să răspundă noilor  tendințe din turism. Creșterea constantă a interesului turiștilor germani confirmă potențialul pieței și necesitatea de a investi în promovare și în experiențe turistice de calitate”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și CEO BIBI Group4Travel .

Conform datelor Institutului Național de Statistică în sezonul estival 2025 și luna septembrie care poate fi considerată din punct de vedere turistic „a patra lună de vară”,  s-au înregistrat scăderi ale sosirilor turiștilor români de -4,2% în iunie, -4,4% în iulie, -6,3% în august și -7,5% în septembrie, comparativ cu aceleași luni din 2024. În contrast, numărul turiștilor străini a continuat să crească: +7,2% în iunie, +0,6% în iulie, +7,1% în august și +11,2% în septembrie.

Tendința se reflectă și în numărul total al înnoptărilor: turiștii români au înregistrat scăderi de -1% în iunie, -5,3% în iulie, -5,9% în august și -5% în septembrie, în timp ce străinii au consemnat creșteri de +6,3% în iunie, +0,1% în iulie, +5,2% în august și +9,3% în septembrie.

Per ansamblu, în primele nouă luni din 2025, sosirile turiștilor români au înregistrat o contracție de -3,3% față de perioada similară din 2024, iar înnoptările au scăzut cu -2%. În același timp, turiștii străini au înregistrat o creștere de +5,8% la sosiri și de +5,1% la înnoptări.

Datele publicate de INS confirmă trendul anticipat de BIBI Touroperator și oferă o imagine completă a sezonului estival 2025, incluzând luna septembrie. După o primă parte a anului marcată de o creștere de aproximativ 10%, turismul intern a intrat într-o fază accentuată de recul, ajungând sub nivelul înregistrat anul trecut.

„Avertizăm de mai mult timp că turismul intern pierde teren și că, în absența unor măsuri de sprijin concrete, situația se va deteriora și mai mult. Politicile actuale de austeritate aplicate în sectorul turistic  nu fac decât să adâncească declinul unei industrii esențiale pentru economia națională. Nu este vorba despre a cere milă sau subvenții, ci despre recunoașterea importanței strategice a turismului și nevoia de a crea un cadru predictibil și sustenabil pentru operatorii din domeniu”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT si owner BIBI Touroperator.

Cel mai puternic impact l-a avut reducerea voucherelor de vacanță. În primele nouă luni din acest an, valoarea totală a acestor beneficii a scăzut cu aproximativ  70%, comparativ cu anul trecut. Doar în luna septembrie au fost emise mai puțin cu -85% vouchere, față de septembrie 2024! În anii anteriori, voucherele au fost un adevărat motor pentru turismul intern, ajutând milioane de români să descopere destinații locale și să petreacă mai mult timp în țară. Acum însă, odată cu diminuarea lor, vacanțele au devenit mai scurte și mai rare, mai ales pentru familii și pentru cei care destinațiile de vacanță interne.

Un alt factor major este presiunea fiscală crescută asupra industriei ospitalității, de la majorarea TVA pentru servicii turistice până la creșterea costurilor de operare. Toate acestea au dus la prețuri mai mari pentru turiști, iar multe unități de cazare au fost nevoite să reducă investițiile în servicii sau promovare ba chiar au renunțat la o parte dintre angajați, care au fost trimiși în șomaj. Rezultatul? Unele destinații au devenit mai puțin atractive în fața ofertelor externe.

Fără măsuri de sprijin și o strategie clară pentru promovarea turismului românesc, există riscul ca și sezonul 2026 să urmeze același trend descendent. Industria avertizează că este momentul pentru acțiune concretă, nu doar pentru promisiuni, pentru ca turismul românesc să rămână o opțiune viabilă și competitivă atât pentru români, cât și pentru vizitatorii străini.

Sursa foto Ovidiu Oprea

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra faptului că voucherele de vacanță reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri economice și sociale adoptate din 2009 și până în prezent în România, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiei naționale, a investițiilor în turism și a menținerii locurilor de muncă.

Voucherele – catalizator economic

Conform studiului privind Impactul socio-economic al sistemului de tichete în România, realizat de către Academia de Studii Economice (ASE) în acest an, eliminarea voucherelor de vacanță ar duce la o pierdere netă de 1,744 miliarde lei din PIB-ul național, pierderea a 17.000 de locuri de muncă, o reducere semnificativă a consumului intern, în special în extrasezon, o accentuare a disparităților regionale, în special în zonele dependente de turism intern.

De asemenea, fiecare milion de lei alocat pentru vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă directe și indirecte, iar eliminarea lor ar duce la pierderea a circa 9.100 de locuri de muncă doar în sectoarele HORECA, transport și agrement local.

Recesiunea din turism este reală în 2025!

Motivele sunt: scăderea puterii de cumpărare, creșterea TVA și reducerea valorii voucherelor de vacanță.

ANAT atrage atenția că în august 2025 s-a înregistrat o scădere de 6,3% a numărului de turiști cazați față de anul precedent, în ciuda faptului că operatorii privați au oferit reduceri masive. „Indiferent de prețuri, o parte dintre români nu s-au mai cazat. Trei luni la rând, în vârful de sezon, contracția economică a fost mai mare de 4%, primul an cu scăderi după pandemie! Județe cu tradiție turistică certă au înregistrat scăderi severe: -38% Argeș, -17,8% Harghita, -15% Prahova în timp ce creșteri au fost în Sibiu și Constanța. Asta arată clar că nu prețul este problema, ci scăderea puterii de cumpărare și lipsa oricăror politici guvernamentale pentru turism”, a subliniat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.

În plus, voucherele au contribuit direct la creșterea veniturilor bugetare prin taxe și impozite colectate din activitatea turistică, generând un efect multiplicator asupra economiei – fiecare leu investit în vouchere produce peste 1,6 lei în PIB.  Studiul ASE mai arată că 90% din veniturile generate de vouchere sunt fiscalizate!

Economia informală raportată la Produsul Intern Brut în țările membre ale Uniunii Europene în 2022, ca pondere: Austria – 6,6%, Bulgaria – 33,1% 3, Croația – 29,7%, Germania – 8,8%, Ungaria – 25,4%, Olanda – 8,2%, România – 29%. Media Uniunii Europene este de 10,8%.  Sursa: Schneider și Asllani, 2022.

Septembrie 2025: -85% vouchere acordate!

Fără voucherele de vacanță, viitorul este sumbru în turismul românesc. Datele preluate de ANAT de la Ministerul Finanțelor arată că în luna septembrie 2025, valoarea  voucherelor acordate s-a prăbușit cu 85% față de aceeași lună a anului trecut. Astfel, în septembrie anul curent angajatorii au achiziționat vouchere de aproape 5,96 milioane de euro față de 38,03 milioane de euro în septembrie 2024. Și aceasta în condițiile în care pe piață au existat încă multe vouchere emise în 2024. Fără a reveni asupra acestei erori strategice, vom asista la falimente și disponibilizări de personal cu efecte în lanț în industriile conexe.

Investițiile în turism, în pericol

Voucherele de vacanță au stimulat investițiile în structuri de cazare, agrement și servicii conexe, întrucât au transmis un semnal de stabilitate și sprijin guvernamental pentru turismul intern. Pe perioada aplicării acestei măsuri, numărul unităților de cazare clasificate a crescut de 5 ori, de la 6300 de unități în 2006 la 28.900 de unități în 2025. Dintre acestea aproape 40% sunt noi sau modernizate în ultimii 3 ani, conform datelor raportate de Ministerul de resort. 28 de hoteluri de 4 și 5 stele aparținând brandurilor internaționale s-au deschis în ultimii ani și ar urma încă 15, în Craiova, Bacău, Satu Mare, Cluj și Arad.

În lipsa acestei măsuri, multe investiții sunt în pericol de a fi amânate sau chiar oprite.

„Eliminarea voucherelor ar duce la pierderi de PIB, locuri de muncă și investiții și ar avea un impact negativ major în domeniul social. Practic, ar fi exact opusul a ceea ce își dorește orice minister al economiei”, a adăugat Adrian Voican.

Impactul voucherelor asupra prețurilor pachetelor turistice

Un mit puternic vehiculat pe rețelele sociale și preluat în mod superficial și de reprezentanțți oficiali este acela că existența voucherelor a mărit prețurile în turism și a descurajat investițiile. Această presupunere aparent logică nu a fost confirmată în mod științific de niciun studiu. Nu există nicio legătură cauzală dovedită între scumpirile anuale și existența cardurilor valorice. Prețurile au crescut în toate țările, chiar în lipsa voucherelor. În România, Eurostat raportează scumpiri de 9,5% dar cele mai mari creșteri sunt în Estonia: +39%, Bulgaria: +23% (o destinație de top pentru vacanțele românilor), Danemarca: +12%.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism solicită menținerea și actualizarea valorii voucherelor de vacanță în raport cu inflația, precum și extinderea acestora și către mediul privat, măsură care ar asigura echitate socială, investitii și dezvoltare economică durabilă.

Pentru turiștii care își doresc o vacanță pe Riviera Românească la tarife reduse cu până la 50-60% față de vârful sezonului estival, revine  programul „Litoralul pentru toți”, in perioada 01 – 30 septembrie 2025.
Chiar și în lunile de vară, hotelierii au practicat oferte speciale, însă septembrie rămâne o oportunitate unică: vacanțe accesibile, plaje mai aerisite și ape mai curate, într-o atmosferă relaxantă, departe de aglomerația specifică sezonului. În ultimii ani, septembrie s-a transformat într-o adevărată „a patra lună de vară”, când turiștii se bucură de soare și de beneficiile Rivierei Românești la prețuri imbatabile.

Mai jos regăsiți câteva exemple de tarife din sistemul BIBI Touroperator (tarifele sunt exprimate în lei, pentru o persoană, pe noapte):
Mamaia
– Hotel 3* cu mic dejun inclus – 75 lei/ persoană/noapte, minim 5 nopți de cazare
– Hotel 3* cu demipensiune – 185 lei/persoană/noaptem minim 4 nopți de cazare
Eforie Nord
– Hotel 2* fără servicii de masă – 80 lei persoană/noapte, minim 3 nopți de cazare
– Hotel 3* all inclusive – 237 lei persoană/noapte, minim 3 nopți de cazare

Eforie Sud
– Hotel 3* fără servicii de masă – 80 lei persoană/noapte, minim 3 nopți de cazare
Olimp
– Hotel 3* fără servicii de masă – 140 lei persoană/noapte, minim 5 nopți de cazare
Neptun
– Hotel 3* fără servicii de masă – 87 lei persoană/noapte, minim 5 nopți de cazare
Jupiter
– Hotel 3* cu mic dejun inclus – 172 lei persoană/noapte, minim 2 nopți de cazare
Venus
– Hotel 3* cu mic dejun inclus- 126 lei persoană/noapte, minim 4 nopți de cazare
Saturn
– Hotel 5* cu mic dejun inclus – 219 lei persoană/noapte, minim 3 nopți de cazare
Mangalia
– Hotel 3* cu mic dejun inclus – 159 lei persoană/noapte, minim 6 nopți de cazare
– Hotel 3* cu pensiune completă – 171 lei persoană/noapte, minim 6 nopți de cazare

Deși contextul actual este unul dificil pentru turismul românesc – cu majorarea TVA, creșterea prețurilor la utilități și alimente, cu efecte negative generate de politica voucherelor de vacanță –, programul „Litoralul pentru toți” vine ca o un colac de salvare atât pentru turiști, cât și pentru hotelieri. Turiștii pot achiziționa vacanțe la tarife reduse, iar hotelierii își pot menține unitățile deschise, cu salariați activi.
Rezervările se pot efectua prin agențiile de turism partenere, iar turiștii pot achita și cu vouchere de vacanță.
„Vacanța la mare rămâne pentru mulți români cea mai așteptată bucurie a anului. Prin Litoralul pentru toți, încercăm să păstrăm această bucurie vie, oferind turiștilor ocazia să se relaxeze la malul mării și în septembrie, la costuri adaptate realităților economice. Este modul nostru de a arăta că litoralul românesc poate fi accesibil și primitor pentru fiecare,” declară Adrian Voican, președinte BIBI Group4Travel.

Sursa foto Ovidiu Oprea

Sectorul   turistic  național a înregistrat  o scădere de -4,2%  în ceea ce privește sosirile turiștilor români în unități clasificate în scop turistic, în iunie 2025, comparativ cu iunie 2024, după ce în luna mai a existat o ușoară evoluție de 1,3%, conform datelor centralizate  de Institutul  Național de Statistică  (INS), Pentru turiștii străini creșterea este de 7,2 % apropiată de cea din luna mai, când a fost de 7%. Înnoptările se aliniază trendului negativ, în iunie 2025 fiind cu – 1% la turiștii români  față de iunie 2024. Pentru turiștii străini, înnoptările în iunie 2025 sunt cu 6,3% mai mari decât perioada similară din 2024.

Declinul turismului intern în luna iunie 2025 a fost influențat de o serie de factori structurali și conjuncturali: reducerea valorii voucherelor de vacanță, instabilitatea politicilor fiscale, stoparea sau întârzierea investițiilor în infrastructură și contracția sectorului HoReCa. Aceste vulnerabilități au fost amplificate de absența unei strategii coerente de promovare, a lipsei unui Organism de Management al Destinației (OMD) național și a unei structuri guvernamentale dedicate exclusiv  turismului, România nu a reușit să-și valorifice potențialul turistic, înregistrând astfel o scădere vizibilă a turismului intern în ceea ce privește sosirile turiștilor români.

Totuși, în prima parte a anului 2025, turismul intern a înregistrat o ușoară creștere, semnalând o redresare treptată a apetitului românilor pentru vacanțele în țară. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat o ușoara creștere de 0,1% a numărului de sosiri în structurile de primire turistică, totalizând 5792,4 mii de persoane. În aceeași perioadă a anului trecut, numărul sosirilor a fost de 5786,1 mii de persoane. Dintre acestea, 80,8% au fost turiști români, iar 19,2% turiști străini.

În ceea ce privește înnoptările, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, s-au înregistrat 11580,9 mii de nopți de cazare, marcând o creștere de 2,3% față de aceeași perioadă din 2024. Turiștii români au reprezentat  79,8% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au fost responsabili pentru 20,2%. Durata medie a sejurului a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,1 zile pentru cei străini.

Din perspectiva BIBI Touroperator, interesul românilor pentru vacanțele de primăvară a fost în creștere anul acesta, atât pentru perioada de Paște, cât și pentru 1 Mai. Pentru Paște, s-a înregistrat o creștere de 3% față de anul trecut, semn că tot mai mulți români aleg să petreacă această sărbătoare într-un cadru relaxant, în mijlocul naturii, departe de agitația orașelor. De 1 Mai, trendul a fost mai pronunțat: rezervările la munte au crescut cu 5%, în timp ce litoralul a cunoscut o majorare de 9% pentru această perioadă, semn că începutul sezonului estival atrage tot mai mulți turiști dornici de mare și soare.

Zonele montane și stațiunile balneare au beneficiat de investiții în infrastructură, modernizarea unităților de cazare și extinderea ofertelor de tratament și relaxare. Aceste îmbunătățiri au dus la o creștere ușoară a gradului de ocupare și a nivelului de satisfacție în rândul turiștilor. Apar hoteluri de 5 stele în Băile Felix și Poiana Brașov, lângă cele inaugurate recent din Bran și Parcul Natural Bucegi.

Totodată, interesul pentru ecoturism și activități în aer liber a continuat să crească. Programele derulate de BIBI Adventures au atras cu 30% mai mulți participanți față de anul anterior. Cele mai populare activități au inclus: ture cu biciclete (clasice și electrice), ateliere educative, aventură, adrenalină – într-o evadare în natură, unde cei mici și cei mari au ocazia să-și depășească limitele.

În contrast cu aceste creșteri, plata cu vouchere de vacanță a înregistrat un declin sever – peste 75% –, marcând o scădere abruptă a unuia dintre cele mai importante instrumente de stimulare a turismului intern, care, în anii anteriori, a sprijinit consistent vacanțele în România și fiscalizarea serviciilor turistice. Lipsa acestora nu doar că a redus capacitatea de achiziție a turiștilor, dar a și stimulat migrarea către forme de turism nefiscalizat, cu impact negativ asupra industriei și bugetului de stat.

Pe fondul ofertelor disponibile în această vară pe litoralul românesc, datele furnizate de BIBI Touroperator arată o creștere cu aproape 3% a rezervărilor, comparativ cu vara trecută. Această evoluție reflectă interesul pentru vacanțele planificate din timp, mulți turiști alegând programele de tip „Înscrieri Timpurii”, care oferă reduceri de până la 50%.

Interesul pentru hotelurile all inclusive este în creștere, hotelurile premium câștigând teren pe riviera românească. Pe litoral sunt în prezent 55 de hoteluri cu servicii all inclusive, cu 5,4% mai multe față de anul trecut.

Creșterea pe acest segment nu este întâmplătoare: turiștii își doresc din ce în ce mai mult confort, siguranță bugetară și relaxare completă, fără grija organizării. Facilitățile pentru copii, diversitatea ofertelor culinare și accesul nelimitat la băuturi și gustări sunt printre cele mai apreciate avantaje. Familiile găsesc aici un echilibru între distracția celor mici și timpul de relaxare pentru adulți, în timp ce cuplurile sau grupurile de prieteni se bucură de vacanțe fără griji. Astfel, din perspectiva touroperatorului, creșterea pe acest segment este de 9%.

Un alt detaliu important: durata preferată a vacanței estivale rămâne de 5 nopți. Este perioada ideală pentru a profita la maximum de facilitățile oferite de pachetele all inclusive, fără ca sejurul să devină prea costisitor. În schimb, mini-vacanțele de weekend au scăzut în popularitate, fiind alese mai ales în extrasezon.

Numărul de turiști în Delta Dunării a scăzut cu 10% în primul semestru din 2025, comparativ cu anul trecut, arată datele touroperatorului. Scăderea este pusă pe seama instabilității economice și a lipsei voucherelor de vacanță.

Transportul pe apă rămâne un punct critic: multe excursii sunt operate de persoane fără pregătire, certificări sau autorizații. Ghizi-pirați, bărci cu motoare de mare putere și viteze excesive pun în pericol turiștii și afectează grav ecosistemul.

În topul preferințelor turiștilor BIBI Touroperator, se mențin destinații deja consacrate în 2024:

• Litoral: Eforie Nord, Venus și Saturn – 53% din pachetele vândute.
• Munte: Sinaia, Predeal și Poiana Brașov – 55%.
• Balneo: Băile Felix, Călimănești-Căciulata și Băile Herculane – 62%.
• Delta Dunării: Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Sulina – 55%
• Orașe: Timișoara, Sibiu, Brașov – 60%

„Avertismentele noastre s-au dovedit pline de realism.  Măsurile luate de guvern au lovit turismul românesc care este în scădere în prima lună de vară.   Fără vouchere, cu TVA mărit și putere de cumpărare în scădere vom vedea situația înrăutățindu-se în partea a doua a anului.  Guvernul trebuie să intervină și să pornească motoarele economiei.  Tăierile în domeniul public nu trebuie sa fie confundate cu frâna în economie. Altfel spirala recesiunii ne va duce tot mai jos și vom vedea mulți șomeri și business-uri închise. Singura rază de speranță vine de la incoming care crește cu 7% dar cifrele de la care pornim sunt mult prea mici ca să existe un impact real”, declară Adrian Voican, președinte Bibi Group4travel.

Pentru a doua jumătate a anului 2025, BIBI Touring Touroperator estimează o creștere a tarifelor cu 10–15% față de aceeași perioadă din 2024, influențată în special de majorarea TVA. Durata medie a sejurului pentru destinațiile montane și balneare este prognozată la 3,4 nopți.

Vacanțele de Crăciun și Revelion pentru sezonul 2025–2026 înregistrează un interes crescut din partea turiștilor, mulți dintre aceștia rezervând deja pachete prin „înscrieri timpurii”, profitând de reducerile oferite de unitățile de cazare. Cele mai solicitate pachete includ mese festive, programe artistice și acces la facilități de relaxare și wellness. Conform estimărilor, peste 50% din ofertele premium vor fi rezervate până la finalul lunii octombrie. BIBI Touroperator recomandă rezervarea din timp pentru a beneficia de cele mai avantajoase oferte și pentru a evita aglomerația specifică perioadelor sărbătorilor de iarnă.

Sursa foto Ovidiu Oprea

„ANAT luptă de 10 ani pentru modificarea vacanțelor. Am reușit ca, în urma discuțiilor cu Ministerul Învățământului, să îi convingem că nu trebuie să se “înghesuie” toți românii în aceeași perioadă. Și acum, practic, toată luna februarie, elevii pot lua vacanță.
Am propus ca vacanța de vară să fie luată pe cicluri școlare: clasele I-IV de la 1 iunie, clasele V-VIII din 15 iunie și liceele de la 1 iulie. Se mai poate face eșalonarea și pe regiuni – Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat.
În orice formulă, să fie vorba de eșalonare. Deci, da, ideea este bună, dar trebuie să convingem Ministerul Învățământului să facă acest lucru”, declară președintele ANAT,  Alin Burcea.

Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și președinte BIBI Group4Travel, susține inițiativa și aduce în discuție modelul german al vacanțelor decalate pe regiuni: „Este o idee bună să avem vacanțe decalate în România cu una sau două săptămâni, de exemplu pe zone diferite, astfel încât să profităm de vremea bună din septembrie și pentru vacanța elevilor care n-au reușit să profite în lunile de vară din diferite motive. Merită să luăm în considerare experiența Germaniei care face vacanțele elevilor pe landuri. În același timp, trebuie să ținem cont și de nevoile profesorilor, pentru că a ține școala deschisă mai mult înseamnă costuri în fiecare perioadă a anului. În orice caz trebuie să stea toți factorii de decizie la masă ca să găsească o soluție optimă”, a declarat Adrian Voican.

Declarația vine în completarea demersului inițiat de Asociația Travel Pro, care solicită oficial autorităților să analizeze posibilitatea extinderii vacanței de vară ca măsură strategică pentru turism, educație și economie. În lipsa voucherelor de vacanță și în fața unui sezon estival dificil, operatorii din turism consideră că prelungirea vacanței ar permite o distribuție mai echilibrată a cererii și ar contribui la sustenabilitatea comunităților care depind de sezonul estiva

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită noului Guvern al României înființarea unei Autorități Naționale pentru Turism (ANT), cu personalitate juridică, direct subordonată Primului-ministru, condusă de un președinte cu rang de ministru, care să participe activ la ședințele de Guvern și să fie ordonator principal de credite.

România este pe ultimul loc în Europa la sosirile de turiști străini, cu 2,4 milioane de turiști în 2024, față de 13 milioane în Bulgaria. Din păcate, nici un Guvern nu înțelege că turismul poate aduce bani mulți la buget. Vede turismul ca pe un lucru superficial și neimportant.

„Turismul este o ramură economică majoră și o carte de vizită internațională. Nu mai putem accepta ca el să fie un departament decorativ într-un minister mamut. De ani de zile nu se respectă legea privind Prima de Incoming, nu există niciun stimulent privind aducerea de turiști străini. Vrem o Autoritate Națională de Turism care să aibă autonomie, buget propriu și reprezentare la nivel înalt, pentru a putea implementa strategii coerente, pe termen lung”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT

De prea mulți ani, turismul românesc este tratat ca o anexă birocratică într-un „mega-minister” (al Economiei, Antreprenoriatului sau altor structuri), fără viziune, fără putere de decizie și fără bugete proprii. Acest statut slab și oscilant blochează dezvoltarea unui sector strategic pentru România.

.”Autoritatea Națională de Turism are misiunea să ridice veniturile din turism la 10% din PIB, cu două direcții  clare: să susțină turismul intern stimulând consumul vacanțelor românilor în țară, prin mecanisme precum voucherele de vacanță și să atragă turiști străini. Ținta fiind de 10 milioane de turiști străini anual. Trebuie implementat un OMD național cu un buget de promovare de minim 30 de milioane de euro”, subliniază Adrian Voican, viccepreședinte ANAT și coordonatorul Comisiei de Incoming a ANAT.

De ce este nevoie urgentă de o Autoritate Națională pentru Turism?

Turismul contribuie esențial la PIB și are un potențial enorm de creștere, dar nu poate fi valorificat eficient fără o instituție specializată, cu autonomie reală. După industria auto și sectorul financiar, turismul este oficial cel mai mare angajator. Pe orizontală susține dezvoltarea mai multor industrii (transport, agricultură, servicii) și este un activator de afaceri, un motor real de dezvoltare a economiei.

Tema Organizațiilor de Managament al Turismului (OMD) este tratată superficial. Nu avem OMD nici la nivel național dar nici la București, care este Capitala țării, are potential turistic dar nu este promovată ca atare.

România nu are o strategie națională de turism coerentă, aplicabilă și susținută pe termen lung, tocmai din cauza lipsei unei structuri dedicate, stabile și eficiente.

Industria turismului este puternic fragmentată și lipsită de sprijin direct, iar parteneriatele public-privat suferă din cauza lipsei unui interlocutor guvernamental puternic și dedicat.

În alte țări europene, turismul este tratat ca prioritate națională, având ministere sau autorități proprii, care implementează politici clare de atragere a turiștilor și investițiilor.

În România, schimbările frecvente de structură administrativă și bugetară din ultimii ani au blocat proiecte majore, campanii de promovare și participări internaționale.

Tarifele hoteliere din acest sezon vor fi cu 5%-10% mai mari față de anul trecut. Astfel, tariful mediu de pers./sejur pe litoral a crescut de la 1060  la 1175 lei, pentru 4 nopți de cazare,  în timp ce pentru zona de munte balneo tariful mediu a crescut de la 1400 lei la 1550 lei, pentru 3 nopți, în condițiile în care durata medie a sejurului la nivel național a rămas constantă, la 3,4 nopți de cazare .

Vânzările în regim de „înscrieri timpurii” pentru România în 2025 au crescut, până la acest moment, în medie cu 5%, comparativ cu aceeași  perioadă a anului 2024, conform datelor BIBI Touroperator.

Cei care își vor face rezervări în această perioadă vor beneficia în continuare de reducerile de înscrieri timpurii, până la sfârșitul lunii aprilie, cuprinse între 10 și 15%. În acest fel costurile sejururilor estivale din acest an pot fi contractate din timp la prețuri similare sau chiar mai mici decât cele de anul trecut.

Cele mai atractive destinații pentru zona de balneo – munte sunt: Valea Prahovei, Băile Felix și Poiana Brașov,  în timp ce pentru litoral, preferințele turiștilor români au mers către Mamaia, Costinești și Eforie Nord. Pentru Delta Dunării, Sulina, Crișan și Sfântu Gheorghe sunt printre cele mai solicitate destinații în minivacanța de 1 Mai. Turiștii români au ales în proporție de peste 65% unități clasificate de  4 si 5 stele, cu servicii suplimentare, acces la facilitățile cu ape termale, muzică live, acces wellness – spa și programe de divertisment  pentru cei mici.

Tarifele sunt diferențiate în funcție de serviciile oferite și facilități. Pentru litoral, la un hotel modern de 3* tariful începe de la  230 de lei/persoană/sejur de 3 nopți, fără servicii de masă și cu 12% reducere până la finalul lunii aprilie, si poate ajunge la 2487 lei/persoană/sejur 3 nopți pentru un penthouse clasificat la 4*. cu 4 dormitoare și vedere la mare, în Mamaia Nord.

Pentru Delta Dunării prețurile pornesc de la 353 lei/persoană sejur 3 nopți fără servicii de masă, dar cu facilități pentru barbeque și pescuit recreativ, pentru o vilă de 3* din Sulina și ajung până la 1728 lei/persoană, tot pentru 3 nopți de cazare, cu demipensiune și un prânz cu barbeque, pentru un resort de 4* din Sfântu Gheorghe. În plus, berea este din partea casei.

Pentru zona de munte, tarifele sunt cuprinse între 386 lei/persoană/sejur 3 nopți cu mic dejun, pentru un hotel de 3* din Predeal și pot ajunge la 1411 lei/persoană/3 nopți cu mic dejun și acces la facilitățile wellness-spa, pentru un hotel de 4* din Poiana Brașov.

Pentru stațiunile balneo, tarifele pleacă de la 402 lei/persoană/sejur de 3 nopți, cu mic dejun inclus și acces la centru wellness și terenurile de sport, la un hotel de 3* din Călimănești Căciulata și pot ajunge la 1723 lei/persoană/sejur 3 nopți, cu demipensiune și băuturi alcoolice, acces la aquapark și piscinele hotelului. În plus, turiștii au la dispoziție un modern centru wellness-spa care include și centrul  de sănătate.

Pentru Riviera Românească vor fi deschise în jur de 140 de unități de cazare dar și restaurante, autoserviri și baruri, marcând astfel deschiderea sezonului estival, care tradițional începe pe 1 mai, în fiecare an.

Pe lângă deja consacratele festivaluri, „Sunwaves”, care se va desfășura în perioada 01-05 mai în Mamaia Nord și „Festival du Bonheur” deschis între 30.04-05.05 tot în Mamaia Nord, cluburile de la malul mării vor organiza concerte și spectacole ale celor mai cunoscuti DJ, printre aceștia numărându-se Charmeine din Ucraina și Mahmut Orhan din Turcia.

În perioada 1-3 mai, pe scena din Piațeta Cazino Mamaia va avea loc spectacolul „I Grandi Campioni dela Musica” cu participarea unor nume sonore precum:  Vunk, Lidia Buble, 3 Sud Est, DJ Party.

„1 mai reprezintă, dintotdeauna, startul  sezonului estival. Acum vom vedea plusul adus de investițiile din ultimul an, atât în domeniul privat, hoteluri, restaurante, piscine, centre spa, servicii de agrement, cât și în domeniul public: Craiova e legată de o șosea de mare viteză continuă până la Eforie, avem plaje noi în Jupiter și Cap Aurora și ne pregătim să vedem toate acestea într-un nou infotrip pe Riviera Românească care va avea loc în jur de 1 iunie”, declară domnul Adrian Voican, președinte BIBI Group4Travel.

Foto Ovidiu Oprea

Ce schimbări se prefigurează și care sunt perspectivele pentru turismul românesc?

Aderarea la spațiul Schengen terestru reprezintă o schimbare fundamentală pentru mobilitate. După ani de așteptare, aderarea completă a României la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025 marchează o etapă importantă în integrarea europeană. Eliminarea controalelor la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria va aduce beneficii semnificative pentru turiști, transportatori și afaceri.

”Intrarea în spațiul Schengen este foarte importantă pentru români, din punct de vedere turistic. Ne amintim toți de cozile de zeci de ore din perioada pandemiei, la intrarea în Grecia. Au rămas în mentalul colectiv. Acum putem să intrăm în Bulgaria și Grecia fără timpi de așteptare și cu siguranță va crește traficul pe aceste destinații. Și spre Vest va crește traficul turistic, deci pentru noi, pentru români, este un lucru extraordinar”, declară Alin Burcea, președintele ANAT.

Pentru cetățenii români, acest lucru înseamnă o simplificare semnificativă a formalităților de călătorie în Europa Centrală și de Vest. Totodată, accesul facil spre Bulgaria și Grecia, destinații turistice preferate de români, va elimina cozi interminabile la granițe, reducând considerabil timpul și stresul asociat tranzitării. Să nu uităm cât de mult a crescut traficul turistic și în trecut, o dată în 2001, când am fost exceptați de vize pentru țările Uniunii Europene și pentru spațiul Schengen, respectiv de la 1 ianuarie 2007, când am aderat la Uniunea Europeană, chiar dacă nu și în spațiul Schengen. Românii au putut circula mult mai ușor dar a crescut și numărul de turiști străini.

Statistici recente arată că aproximativ 1,2 milioane de turiști români merg anual în Grecia și aproape 1 milion în Bulgaria. Eliminarea granițelor ar putea stimula o creștere semnificativă a acestor cifre. Conform estimărilor touroperatorilor, circulația turistică a românilor ar putea crește cu cel puțin 15% în 2025, datorită accesului liber și fluidizării transportului rutier.

Eliminarea controalelor la frontierele terestre va face călătoriile mai rapide și mai puțin costisitoare pentru turiștii români care preferă transportul cu mașina personală, autocarul sau trenul. Acest lucru poate duce la creșterea interesului pentru vacanțele spontane în Europa. Mulți turiști români ar putea alege city break-uri în orașe precum Viena, Budapesta, Paris, Barcelona, Roma sau Bratislava, datorită ușurinței de a călători.

Eliminarea formalităților de control înseamnă, de asemenea, timpi mai scurți de deplasare și economii la costurile logistice, ceea ce poate duce la pachete turistice mai avantajoase pentru români. Un exemplu concret este perioada vacanțelor de Paște și de vară, când cozile kilometrice la vama Kulata – Promachonas sunt o obișnuință. Fără controale, timpul pierdut va fi redus, iar experiența turistică va fi mai plăcută.

Aderarea completă la Schengen nu va stimula doar turismul de ieșire din țară, ci și turismul de intrare (“incoming”). Pentru turiștii europeni, accesul mai simplu și mai rapid în România poate transforma și mai multe orașe românești în destinații atractive. Oferim exemplul piețelor de Crăciun din România, care au început deja să atragă turiști străini și în sezonul de iarnă, în special în luna decembrie. În special turiștii din Ungaria, Austria, Germania și Polonia vor beneficia de călătorii neîntrerupte cu mașina. Distanțele relativ scurte și accesul facil pot stimula turismul cultural și ecoturismul. Agențiile de turism pot dezvolta circuite complexe, în colaborare cu parteneri din țări vecine, membre UE.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, numărul turiștilor străini a fost de aproximativ 2,1 milioane, respectiv pentru primele 9 luni din 2024 de 1,83 milioane, iar aderarea la Schengen ar putea crește această cifră tot cu minim 10-15% în 2025.

“România merge într-o direcție bună ca dezvoltare a infrastructurii turistice și de transport, în ultimii 20 de ani am progresat pas cu pas”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte al comisiei incoming.  Totuși, mai avem mulți pași de făcut până la atingerea potențialului de atragere a turiștilor străini în România.   Avem nevoie de un buget serios de promovare turistică multianual,  minim 30 de milioane de euro pe fiecare din următorii 10 ani, care pot aduce în timp miliarde de euro în plus la bugetul țării. O astfel de oportunitate pentru turismul românesc în particular și pentru economia României în general este de neratat”, a mai adăugat Voican. ANAT speră ca viitorul Guvern să dovedească  prin acțiuni concrete ca turismul  este un domeniu economic prioritar