Cazinoul din Constanța devine scena unui spectacol-eveniment  „Cazino Mon Amour”, o producție originală , care îmbină teatrul dramatic, cabaretul, muzica live și tehnologia vizuală într-o experiență artistică totală. Începând cu 4 iunie și până pe 6 septembrie, în fiecare weekend, în zilele de joi și vineri, „Cazino Mon Amour” are ambiția de a deveni unul dintre must-see-urile verii, o experiență spectaculoasă care cucerește prin emoție, atmosferă și intensitate.

Creat special pentru acest spațiu iconic, spectacolul propune o incursiune fascinantă în istoria Cazinoului, transformat într-un personaj viu, cu puteri supranaturale, capabil să influențeze destinele și să modeleze timpul. Povestea traversează patru epoci distincte, de la Belle Époque până în contemporaneitate, într-un univers dominat de mister, seducție și lux.

În centrul acțiunii se află Mona, o tânără care își dorește să evadeze din propria realitate. Atrasă în lumea fascinantă a Cazinoului, aceasta pornește într-o călătorie transformatoare, descoperind mecanismele destinului și prețul dorințelor împlinite.

Spectacolul aduce pe scenă o distribuție de elită, reunind actori consacrați ai teatrelor importante din România și artiști distinși cu premii UNITER, precum Lucian Ionescu, Ștefan Mihai, Mirela Pană, Andrei Bibire, Mara Tătar, Dan Pughineanu, George Costin, Teodora Crișan și Florin Aioane. Distribuția este completată de momente muzicale speciale susținute de Julie Mayaya, Ana Maria Roșu și Alina Crișan. Muzica live este interpretată de un band dirijat de Daniel Jinga, director al Operei Naționale București, aducând un plus de rafinament și forță întregii experiențe scenice.

Regia, scenariul și producția sunt semnate de Petre Năstase, un creator recunoscut pentru spectacolele sale complexe și vizuale, care îmbină teatrul cu muzica și tehnologia. Echipa artistică este completată de coregraful Ștefan Lupu și scenograful Petre Țalea.

„Cazino Mon Amour” impresionează prin amploare și complexitate: o trupă de balet formată din 8 dansatori, actori, dive și muzicieni creează un univers fluid, susținut de videomapping sincronizat și un concept scenografic care valorifică arhitectura clădirii. Întregul spectacol devine astfel o experiență imersivă, cinematică, în continuă transformare.

Costumele joacă un rol esențial în construcția vizuală, marcând fiecare epocă prin stiluri distincte: de la eleganța aristocratică a Belle Époque, la glamourul interbelic, austeritatea perioadei comuniste și opulența reinterpretată contemporan.

De la redeschiderea oficială a Cazinoului din Constanța, pe 21 mai 2025, peste 240.000 de vizitatori au trecut pragul clădirii emblematice de la malul mării. Cu un program cultural divers și atractiv, Cazinoul devine un reper al vieții culturale din România, deschis publicului local și internațional.

Foto Ovidiu Oprea

Ziua Internațională a Cărții se sărbătorește anual pe 23 aprilie și este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării și a drepturilor de autor. Prima astfel de manifestare s-a desfășurat în 1995.

Ideea înfiinţării unei astfel de aniversări a apărut din 1923, când mai mulţi spanioli iubitori de carte au dorit să îl omagieze pe Miguel de Cervantes. În 1995, la Conferinţa generală de la Paris, UNESCO a decis ca 23 aprilie să rămână data aniversării internaţionale, deoarece conform calendarului gregorian, în această zi sărbătorim naşterea şi moartea lui William Shakespeare (acesta s-a născut pe 23 aprilie 1564 şi a murit pe 23 aprilie 1616), Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899), Manuel Mejía Vallejo (n. 23 aprilie 1923), dar şi ziua în care a murit creatorul lui Don Quijote, Miguel de Cervantes (a murit pe 22 aprilie, dar a fost înmormântat pe 23).

Regia artistică: Tiberiu Roșu

Mișcarea scenică: Geta Răvdan Huncanu

Scenografia: Ștefan Lungu

Costume: Andrei Lungu

Spectacolul pornește de la textul lui William Shakespeare, dar devine, în această montare, o reflecție despre teatru, adolescență și alegerile care ne definesc.

Construcția scenică propune un dublu plan: povestea clasică a lui Prospero și universul contemporan al unei trupe de tineri actori care încearcă să spună această poveste. Spectacolul începe cu un moment de teatru în teatru, în care actorii își aleg măștile și rolurile, asumându-și conștient convenția teatrală. Fragmente din „A douăsprezecea noapte” introduc tema naufragiului și a rătăcirii, creând o punte între texte și sugerând că toate aceste povești se nasc din aceeași mare a imaginației.

Insula lui Prospero devine astfel un spațiu simbolic – un loc al transformării, al confruntării cu sinele și al alegerii. Personajele nu sunt doar figuri shakespeariene, ci și reflecții ale actorilor care le interpretează. În acest sens, distribuirea aceluiași actor în roluri diferite (precum Lucio și Stephano) devine o declarație artistică: fiecare om poartă în sine mai multe posibilități – între autenticitate și compromis, între luciditate și derizoriu.

Estetica spectacolului este una minimalistă și poetică. Elementele scenografice – pânze, structuri albe, mobile reprezintă din fragmente de insulă,  care nu definesc un spațiu fix, ci unul în continuă transformare. Acestea sunt mânuite de actori, care devin creatori direcți ai lumii scenice.

Mișcarea scenică devine un limbaj esențial al spectacolului. Cele trei actrițe care o întruchipează pe Ariel construiesc o prezență fluidă, aproape invizibilă, prin coregrafie și sincron. Ele nu doar însoțesc acțiunea, ci o generează: îl aduc pe Caliban în scenă  ca într-un ritual, și manipulează discret traseele celorlalte personaje. În relația cu Stephano, Trinculo și Caliban, mișcarea capătă accente aproape păpușărești, sugerând că aceștia sunt prinși într-un joc pe care nu îl înțeleg pe deplin.

Muzica joacă un rol esențial în construcția atmosferei și în legătura dintre scene. Momentele muzicale, unele adaptate pe structuri contemporane, funcționează ca punți emoționale și narative, susținând ritmul spectacolului și implicarea actorilor.

În final, „Prin ochiul furtunii” devine mai mult decât o poveste despre magie și răzbunare. Este un spectacol despre iertare, despre maturizare și despre libertatea de a alege cine vrem să fim. Prin energia și sinceritatea actorilor, trupa Aici propune o reinterpretare vie, actuală, în care teatrul devine un spațiu de întâlnire între generații și între lumi.

Donație -30 lei

Articol realizat de: Anamaria Mihalache

Coiful de la Coțofenești și două dintre brățările dacice furate anul trecut în Olanda vor fi aduse în România. săptămâna următoare.

„Pentru prima dată de la revenirea lor în țară, coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice vor putea fi revăzute la Muzeul Național de Istorie a României, în cadrul unui eveniment organizat în data de 21 aprilie, la ora 19:30. Momentul va fi prezentat și prin intermediul presei, iar ulterior artefactele vor deveni accesibile publicului larg, atât la sediu, cât și în regiunile țării, prin intermediul unei campanii dedicate,” anunță reprezentanții Guvernului.

Citiți și  Coiful Dacic de la Coţofeneşti şi brăţările furate au fost găsite 

Ziua Mondială a Artei este un moment important în calendarul cultural internațional. Celebrarea internațională a artei este și un moment de reflecție. Într-un prezent marcat de conflicte, arta deschide drumul dialogului prin creativitate, nu prin dispute.

Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” are plăcerea de a invita publicul constănțean la sărbătoarea artei.

La 15 aprilie 1452, în cătunul Anchiano, din comuna Vinci, se năștea Leonardo Da Vinci – un artist complet, pictor, sculptor, arhitect, inventator, simbol al creativității și al artei totale.

Această zi marchează importanța artei în dezvoltarea oamenilor și impactul pozitiv pe care îl are în fiecare domeniu al vieții. Arta este una dintre cele mai armonioase forme de comunicare între oameni, transcede generațiile și stimulează  creativitatea.

Ora 11:30, Ziua Mondială a Artei: On Stage, spectacol susținut de cursanții claselor de muzică ușoară, pian, canto muzică clasică și actorie din cadrul Secției Cultural-Educative. Coordonatori: Ionela Duma, Mihaela Țone, Marina Mișcă, Vadim Iftime, Manea Galina, Angela Bejenaru, Silviu Lupu, Rodica Iftime, Mihai Ciortan, Ana-Maria Ștefan. Evenimentul va fi prezentat de Irina Drăghiciu, cursantă în anul I – specializare, la clasa de actorie. Acces gratuit;

Ora18:00, Art Fashion Frame, vernisajul expoziției realizată de clasele de fotografie și design vestimentar. Coordonatori: Iulia Gheorghe și Lucia Niculescu. Lucrările vor rămâne expuse până în 28 aprilie. Acces gratuit;

Ora 18:30, Primavera, film recompensat cu Premiul Publicului la Chicago Internațional. O dramă istorică și muzicală plasată în Veneția începutului de secol XVIII, inspirată din romanul „Stabat Mater” de Tiziano Scarpa.

Filmul urmărește povestea Ceciliei, o tânără violonistă crescută în cadrul celebrului orfelinat Ospedale della Pietà, instituție cunoscută pentru excelența educației muzicale oferite fetelor talentate. Deși înzestrată cu un talent remarcabil, Cecilia trăiește într-un univers închis, în care muzica este singura formă de libertate, dar și o formă de captivitate – interpretările sale fiind ascultate de public doar din spatele gratiilor simbolice ale instituției.

Destinul ei se schimbă radical odată cu sosirea noului profesor de vioară: celebrul compozitor Antonio Vivaldi. Sub îndrumarea acestuia, Cecilia descoperă nu doar forța transformatoare a artei, ci și curajul de a-și depăși condiția și de a-și revendica libertatea.

Actorul Marius Manole și pianistul Andrei Irimia revin pe scena Cazinoului din Constanța, în spectacolul Lumini și umbre. Concepută ca o reprezentație ce transcende limitele dintre arte, experiența interdisciplinară aduce împreună muzica neoclasică, poezia și jocul de lumini, într-o formulă artistică sensibilă și profundă.

Pe 5 aprilie, Cazinoul din Constanța va găzdui din nou universul sonor distinct al lui Andrei Irimia, un artist care redefinește peisajul muzicii neoclasice contemporane prin îmbinarea măiestriei pianistice cu o expresivitate minimalistă, profund emoțională. Albumul omonim spectacolului, Lumini și umbre, este creat de Andrei Irimia împreună cu Marius Manole și cuprinde opt piese originale, structurate ca o suită de stări ce explorează tensiunea dintre fragilitate și forță, tăcere și expresie, umbrele interioare și nevoia de lumină.

Muzica lui Andrei Irimia se împletește cu vocea marcantă și confesivă a lui Marius Manole, care dă viață textelor poetice cu o sinceritate ce caută adevărul dincolo de artificiu. Spectacolul de lumini, sincronizat cu muzica și recitarea, creează o atmosferă imersivă, transformând experiența artistică într-o reflecție asupra dualităților care definesc existența umană.

Marius Manole este unul dintre cei mai apreciați actori români contemporani, cunoscut pentru versatilitatea și forța interpretativă care i-au adus numeroase premii și distincții. Cu o carieră remarcabilă în teatru și film, actorul continuă să emoționeze publicul prin autenticitatea și intensitatea fiecărui rol. Angajat al Teatrului Național din București, Marius Manole rămâne o prezență constantă pe scenele importante din România.

Lumini și umbre este o experiență artistică ce invită publicul la introspecție, o călătorie sonoră și emoțională care explorează contrastul dintre lumină și întuneric, dintre vulnerabilitate și putere interioară. Inspirat de complexitatea trăirilor umane și de frumusețea subtilă a melancoliei, proiectul propune o formă de expresie contemporană care unește muzica și poezia într-un limbaj artistic coerent și profund personal.

Sursa foto Discover Dobrogea

Citește și

 Titanic, readus la viață după 114 ani. Spectacol cu drone la Belfast

Coiful Dacic şi două brăţări furate de la Muzeul din Drents din Assen, au fost găsite. A treia brăţară este căutată.

Robert van Langh, directorul Muzeului Drents: „Am văzut astăzi cât de fericiţi şi emoţionaţi erau colegii mei când le-am spus că au fost restituite comorile de artă. Este greu de imaginat ce înseamnă acest lucru pentru colegii noştri din Bucureşti şi pentru toţi locuitorii României. Aş dori să le mulţumesc încă o dată poliţiştilor olandezi şi români”.

Parchetul a purtat recent discuţii cu avocaţii suspecţilor cu privire la restituirea comorilor de artă. Şi aceste discuţii au dus la acorduri procesuale între Parchet şi avocaţi. O condiţie pentru a ajunge la aceste acorduri procesuale a fost restituirea comorilor de artă, a spus Corien Fahner, procuror-şef.

„După doar paisprezece luni, procesul împotriva celor trei acuzaţi va începe peste zece zile. Alături, la Tribunalul din Assen. Stimată doamnă Buruiană şi stimate domn Stan. Ţările noastre se asigură că aceste artefacte se întorc acum în siguranţă acolo unde le este locul”, a punctat procurorul olandez în conferinţa de presă.

Comorile de artă vor fi returnate României cât mai curând posibil, a anunţat procurorul Fahner.

Tezaurul dacic a fost furat de la muzeul Drents, din Assen, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, cu ajutorul unor materiale explozibile. Alături de coif, hoții au sustras și trei brățări dacice. Tezaurul românesc făcea parte din expoziția „Dacia – Imperiul de Aur și Argint”. Iar spargerea a avut loc cu câteva zile înainte ca obiectele să revină la Muzeul Național de Istorie din București.

Guvernul olandez a plătit suma de 5,7 milioane de euro, despăgubire, în urma  furtului major de artă care a avut loc la Muzeul Drents la începutul anului trecut, pe 25 ianuarie

Știre în curs de actualizare

La 19 februarie 2026, România marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Data de 19 februarie este instituită oficial prin lege de către Parlamentul României, în anul 2015, ca zi națională dedicată artistului.

Pe 19 februarie 1876 se năștea Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. „Coloana Infinitului” sau „Coloana recunoștinței fără sfârșit” este dedicată soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Părinte al sculpturii moderne”, emblematică personalitate a culturii române și mondiale, Constantin Brâncuși a dăruit enorm României prin întreaga sa creație, muncă și generozitate artistică, asumându-și permanent identitatea artistică și sufletească românească.

„Ceea ce numesc abstract… este cel mai pur realism; deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor”, își auto-definea marele sculptor conceptul creațiilor sale. „Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n‑o pot afla, m‑am oprit; parcă cineva nevăzut mi‑a dat peste mâini.”

Anul 2026 a fost declarat Anul Constantin Brâncuși, pentru a marca 150 de ani de la nașterea uneia dintre figurile emblematice ale artei moderne universale

Cazinoul din Constanța oferă în această primăvară  publicului experiențe artistice complexe, dinamice, care propun chei de lectură unice pentru teme universale precum iubirea, fragilitatea, feminitatea și feminismul și frumusețea, în multiple forme de expresie – teatru, dans, muzică, poezie.

Pe 8 martie, stagiunea debutează cu piesa Extraordinară viață, o poveste care aduce în prim-plan două personaje feminine, două destine care se completează din mărturisiri si construiesc prin întrepătrundere chipul fragil al feminității într-o lume încremenită în concepte ale feminismului. Bazat pe un text semnat de dramaturgul contemporan Mariano Tenconi Blanco, spectacolul a avut premiera națională în 2021 la Teatrul Național București în regia Teodorei Petre care propune o lectură sensibilă și atent construită a textului.  Distribuția le aduce pe scenă pe Aida Economu și Mihaela Velicu, ambele actrițe originare de la malul mării, într-un dialog scenic intens și nuanțat, iar voiceover-ul Irinei-Margareta Nistor adaugă un strat aparte de expresivitate și profunzime universului spectacolului. Acțiunea care se desfășoară într-un sat de la malul mării, undeva în Argentina Evitei Perón, ajunge pe scena Cazinoului din Constanța pe 8 martie pentru a marca o zi cu o simbolistică aparte și pentru a oferi publicului constănțean o experiență profundă și emoționantă.

Andrei Irimia și Marius Manole revin la Cazinoul din Constanța pe 5 aprilie, în urma succesului spectacolului Lumini și umbre din toamna anului trecut. Concepută ca o reprezentație ce transcende limitele dintre arte, experiența interdisciplinară va aduce împreună muzica neoclasică, poezia și jocul de lumini. Albumul omonim spectacolului este creat de pianistul Andrei Irimia împreună cu actorul Marius Manole și cuprinde opt piese originale, structurate ca o suită de stări ce explorează tensiunea dintre fragilitate și forță, tăcere și expresie, umbrele interioare și nevoia de lumină. Muzica minimalistă și intens emoțională a lui Andrei Irimia se împletește cu vocea marcantă și confesivă a lui Marius Manole, care dă viață textelor poetice cu o sinceritate ce caută adevărul dincolo de artificiu. Albumul Lumini și umbre va putea fi achiziționat la evenimentul de la Cazino în dublu format – CD și vinyl.

Pe 18 și 19 aprilie, Răzvan Mazilu va performa pe scena Cazinoului din Constanța împreună cu Tudor Cucu-Dumitrescu în spectacolul De Profundis, o producție a Teatrului Stela Popescu din București.

Spectacolul are la bază una dintre cele mai importante scrieri confesive din literatura universală – De Profundis de Oscar Wilde – o scrisoare de o mare densitate emoțională și intelectuală, adresată lui Lord Alfred Douglas, redactată în perioada detenției autorului, ca urmare a condamnării sale în anul 1895. Textul propune o reflecție profundă asupra identității, artei, iubirii, libertății, marginalizării și suferinței, teme universale, cu o puternică rezonanță în contextul contemporan.

De la redeschiderea sa oficială din 21 mai 2025, peste 220.000 de vizitatori au trecut pragul Cazinoului din Constanța. Cu un program cultural divers și atractiv, Cazinoul devine un reper al vieții culturale din România, deschis publicului local și internațional.