Printre regiunile vizate se află Attica, inclusiv insula Kythera, Phthiotis, Evia și Skyros, dar și Corintia, Argolis, Laconia, Lesbos, Chios, Samos și Ikaria. Riscul de incendii a fost încadrat la nivelul 4, ceea ce înseamnă un pericol foarte ridicat pentru izbucnirea și extinderea rapidă a focarelor.

În paralel, temperaturile au început să crească puternic. În cea mai mare parte a țării sunt prognozate valori de 38-40 de grade, iar în anumite regiuni mercurul poate ajunge la 41-42 de grade. În Atena, Grecia Centrală și Peloponez sunt așteptate cele mai ridicate temperaturi.

Autoritățile locale au fost instruite să își activeze structurile de protecție civilă și să ia măsuri pentru gestionarea riscului de incendii. Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Grecia se află în plin sezon turistic, iar numeroasele insule și zone de coastă sunt intens circulate.

Valul de căldură va persista în următoarele zile, înaintea unei schimbări de vreme așteptate spre joi. Meteorologii anunță atunci instabilitate atmosferică, averse și furtuni în mai multe regiuni, însă riscul de incendii va rămâne ridicat, pe fondul vegetației uscate și al condițiilor favorabile propagării flăcărilor.

Grecia este astfel prinsă între două extreme: canicula sufocantă și amenințarea incendiilor de vegetație, într-o perioadă în care milioane de turiști se află pe teritoriul țării.

Primele explozii au fost auzite în jurul orei 1 și 40 de minute. Alte valuri de atac au urmat câteva ore mai târziu. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în timpul nopții 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei. A fost unul dintre cele mai ample atacuri din ultimele săptămâni. Sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat NATO să ia ”decizii ferme” în cadrul summitului din această săptămână de la Ankara, după noul atac al Rusiei asupra Kievului.

Franța a înregistrat cea mai călduroasă zi din istorie pentru a doua zi consecutiv. La Paris s-au depășit 42 de grade pentru a patra oară de când se fac măsurători. La orele prânzului, puțini erau cei care s-au aventurat afară în arșița cumplită.  48 de francezi și-au pierdut până acum viața.

”Transpir excesiv. Da, mă doare capul. E ca o lovitură în cap. Ți se umflă picioarele, ai probleme de circulație, de toate”, povestește o turistă.

Și în Germania, temperaturile sunt insuportabile. Pe lângă zilele toride, nopțile au devenit la fel de greu de suportat. Temperaturile minime nu mai scad sub 25 de grade. Valul de caniculă a răpus 20 de victime. Cel mai rău este însă în Spania, unde 108 oameni au murit de duminică până miercuri din cauza temperaturilor extreme de 44 de grade. Peste 60% dintre victime aveau peste 65 de ani.

Marea Britanie este și ea sufocată de valul de căldură. A fost emisă o alertă roșie de căldură extremă. Specialisții se așteaptă să fie depășit recordul absolut de temperatură, 40 de grade înregistrat în 2022. Sute de școli din Anglia și Țara Galilor au fost nevoite să își închidă porțile.

Valul de căldură este cauzat de aerul fierbinte adus din Africa de Nord. Alerte roșii au fost emise și în Italia și Spania. Meteorologii avertizează că valul de căldură extremă este probabil să persiste pe parcursul întregii săptămâni. 

Operațiunile de salvare se desfășoară în condiții dramatice. În astfel de situații, fiecare minut contează. Oameni și animale sunt scoși dintre ruine, iar salvatorii sapă chiar și cu mâinile goale. Sunt deja zeci de morți. Nimeni nu știe câte persoane sunt prinse sub dărâmături.

În capitală, serviciile de gaze naturale au fost întrerupte, metroul este oprit, iar școlile vor fi închise pentru câteva zile. În întreaga țară, penele de curent și problemele rețelelor mobile complică operațiunile de salvare și îi lasă pe oameni fără informații despre cei dragi. Vicepreșintele țării a decretat stare de urgență. Operațiunile de salvare au continuat pe tot parcursul nopții, însă amploarea completă a distrugerilor nu este încă cunoscută. Autoritățile cred că sub dărâmături s-ar putea afla zeci de mii de civili. Nu se știe câți dintre aceștia vor putea fi scoși în viață.

Alcătuită din 14 paragrafe, înțelegerea prevede că Teheranul nu va deține niciodată arme nucleare și se angajează să dilueze uraniul îmbogăţit, în schimbul ridicării sancţiunilor de către americani.

Acordul va fi semnat oficial vineri, la Geneva, de către vicepreședintele american JD Vance și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Cele 14 puncte ale acordului, conform CNN:

• Republica Islamică Iran și Statele Unite, împreună cu aliații lor din războiul actual, declară, odată cu semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere, încetarea imediată și definitivă a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și se angajează ca, de acum înainte, să nu mai lanseze nicio acțiune ostilă una împotriva celeilalte și să se abțină de la amenințarea cu forța sau de la folosirea acesteia una împotriva celeilalte. Acordul final va confirma prevederile prezentului articol și ale celorlalte articole.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite se angajează să-și respecte reciproc suveranitatea și integritatea teritorială și să se abțină de la a se amesteca în afacerile interne ale celeilalte părți.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite se angajează să negocieze și să ajungă la un acord final într-un termen maxim de 60 de zile, care poate fi prelungit de comun acord.
• Imediat după semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere, Statele Unite vor ridica blocada navală și vor împiedica orice interferență sau obstrucționare împotriva Republicii Islamice Iran, restabilind traficul la capacitate maximă în termen de cel mult 30 de zile; traficul navelor va fi proporțional cu volumul de trafic din perioada anterioară războiului din partea Republicii Islamice Iran. De asemenea, Statele Unite se angajează să-și retragă forțele din zonele înconjurătoare în termen de 30 de zile de la încheierea acordului final.
• La semnarea prezentului Memorandum de înțelegere, Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri pentru a asigura reluarea, în termen de 30 de zile, a traficului navelor comerciale din Golful Persic către Marea Omanului și invers, la volumul dinainte de război, ținând seama de necesitatea eliminării obstacolelor tehnice și a neutralizării minelor de către Iran.
• Statele Unite se angajează, împreună cu partenerii săi regionali, să elaboreze un plan cuprinzător, convenit de ambele părți, pentru reabilitarea și dezvoltarea economică a Republicii Islamice Iran, asigurând în același timp o finanțare de cel puțin 300 de miliarde de dolari. Mecanismul de punere în aplicare a acestui plan, ca parte a acordului final, va fi formulat în termen de 60 de zile.
• Statele Unite se angajează să ridice, conform unui calendar care urmează să fie convenit în cadrul acordului final, toate tipurile de sancțiuni la care este supusă în prezent Republica Islamică Iran, inclusiv rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), precum și toate sancțiunile unilaterale ale SUA, atât primare, cât și secundare.
• Republica Islamică Iran reiterează că nu va produce niciodată arme nucleare. Republica Islamică Iran și Statele Unite au convenit că soarta materialului îmbogățit și soarta tuturor celorlalte chestiuni legate de domeniul nuclear convenite de comun acord, inclusiv nevoile nucleare ale Iranului, vor fi abordate în mod adecvat într-un acord final; acordul final va confirma dispozițiile prezentului articol.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite convin că, până la încheierea unui acord final, vor menține statu quo-ul: Iranul va menține statu quo-ul în ceea ce privește programul său nuclear, iar Statele Unite nu vor impune noi sancțiuni asupra Iranului și nu își vor consolida forțele în regiune.
• Statele Unite se angajează ca, imediat după semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere și până la data ridicării sancțiunilor, Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite să emită derogări pentru exporturile de țiței iranian, produse petrochimice și derivate ale acestora, precum și pentru toate serviciile conexe, inclusiv servicii bancare, de asigurări, de transport și altele asemenea.
• Statele Unite se angajează ca, în funcție de evoluția negocierilor în vederea încheierii unui acord final, fondurile și activele înghețate sau restricționate ale Republicii Islamice Iran să fie deblocate și puse la dispoziție în întregime. Aceste fonduri, indiferent dacă sunt deținute în contul principal sau transferate, vor fi utilizate pentru orice plată către beneficiarii finali stabilită de Banca Centrală a Republicii Islamice Iran și vor fi disponibile în întregime pentru utilizare. Statele Unite se angajează să elibereze toate autorizațiile și licențele necesare în acest sens.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite convin că va fi instituit un mecanism pentru a supraveghea punerea în aplicare cu succes a Acordului Final și respectarea angajamentelor viitoare prevăzute de acesta.
• După semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere și după primirea garanțiilor privind începerea punerii în aplicare a articolelor 4, 5, 10 și 11 din prezentul Memorandum de Înțelegere, precum și continuarea punerii în aplicare a acestor măsuri, Republica Islamică Iran și Statele Unite vor iniția negocieri pentru un acord final exclusiv cu privire la articolele rămase.
• Acordul final va fi aprobat printr-o rezoluție cu caracter obligatoriu a Consiliului de Securitate al ONU.

Citește și

Adrian Veștea merge în parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor „Mai puține orgolii și dispute politice”

Președintele Donald Trump și Prima Doamnă, Melania, au fost evacuați de urgență, după ce un atacator înarmat a deschis focul la dineul organizat pentru corespondenții de la Casa Albă, la hotelul Washington Hilton. Suspectul, un bărbat de 31 de ani, a fost capturat după ce a deschis focul asupra angajaților servicilor secrete.

Peste 2.600 de invitați s-au aruncat la pământ și s-au ascuns sub mese, în timp ce agenții Secret Service îi puneau la adăpost pe președintele Trump, pe soția sa și pe membrii cabinetului, inclusiv pe JD Vance și Marco Rubio .

Atacatorul, identificat drept Cole Thomas Allen, un californian de 31 de ani, a luat cu asalt un punct de control de la o distanță de 50 de metri. Avea asupra sa un întreg arsenal – o pușcă, un pistol și mai multe cuțit. A fost arestat rapid și reținut. El va compărea luni în fața justiției, au anunțat autoritățile.

Președintele Trump a ajuns în siguranță la Casa Albă, a organizat o conferință de presă și a descris incidentul ca fiind unul de coșmar care a întrerupt un eveniment dedicat libertății presei.

„Individul arăta pur și simplu malefic, a năvălit spre noi, dar băieții noștri curajoși de la Secret Service l-au anihilat”, a spus Donald Trump.

Zeci de roboți umanoizi fabricați în China și-au demonstrat abilitățile tot mai avansate de mișcare și navigare autonomă. Aceștia au reușit să depășească alergătorii umani, momentul inedit fiind surprins de participanţii la eveniment. În 2025, robotul câștigător terminase cursa în 2 ore și 40 de minute, de peste două ori mai lent decât câștigătorul uman. În schimb, anul acesta, mai mulți roboți au fost vizibil mai rapizi decât sportivii profesioniști, depășind câștigătorii cursei umane cu peste 10 minute.

Robotul câștigător, dezvoltat de compania chineză Honor, a terminat cursa în 50 de minute și 26 de secunde, cu câteva minute mai rapid decât recordul mondial la semimaraton stabilit luna trecută la Lisabona de atletul Jacob Kiplimo.

Numărul echipelor participante a crescut semnificativ, de la 20 la peste 100, iar aproape jumătate dintre roboți au parcurs traseul de 21 de kilometri în mod autonom, fără a fi controlați de la distanță. Pentru a evita incidentele, roboții și cei aproximativ 12.000 de alergători au concurat pe trasee paralele.

Citiți și

Vacanță la Roma. Zbor de pe Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”

Trump susţine că Iranul s-a oferit să nu deţină arme nucleare pentru mai mult de 20 de ani, în condiţiile în care ambiţiile nucleare ale Teheranului au constituit un punct de blocaj la negocierile de la Islamabad din weekendul trecut.

Trei atacatori înarmați au fost implicați într-un schimb de focuri în fața clădirii consulatului Israelului din Istanbul. La locul incidentului au fost mobilizate ambulanțe, forțe de poliție înarmate și echipe de intervenție, iar zona a fost securizată cu cordoane.

Cel puţin doi atacatori au fost ucişi  iar unul a fost rănit grav în urma unui schimb de focuri

Mai mulți polițiști au fost răniți, iar autoritățile au deschis o anchetă.

Ministerul de Externe al Israelului a declarat că analizează relatările despre focurile de armă din apropierea consulatului Israelului din Istanbul. Declarația confirmă că, la momentul incidentului, consulatul nu era deservit cu personal.

Știre în curs de actualizare