Alcătuită din 14 paragrafe, înțelegerea prevede că Teheranul nu va deține niciodată arme nucleare și se angajează să dilueze uraniul îmbogăţit, în schimbul ridicării sancţiunilor de către americani.

Acordul va fi semnat oficial vineri, la Geneva, de către vicepreședintele american JD Vance și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Cele 14 puncte ale acordului, conform CNN:

• Republica Islamică Iran și Statele Unite, împreună cu aliații lor din războiul actual, declară, odată cu semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere, încetarea imediată și definitivă a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și se angajează ca, de acum înainte, să nu mai lanseze nicio acțiune ostilă una împotriva celeilalte și să se abțină de la amenințarea cu forța sau de la folosirea acesteia una împotriva celeilalte. Acordul final va confirma prevederile prezentului articol și ale celorlalte articole.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite se angajează să-și respecte reciproc suveranitatea și integritatea teritorială și să se abțină de la a se amesteca în afacerile interne ale celeilalte părți.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite se angajează să negocieze și să ajungă la un acord final într-un termen maxim de 60 de zile, care poate fi prelungit de comun acord.
• Imediat după semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere, Statele Unite vor ridica blocada navală și vor împiedica orice interferență sau obstrucționare împotriva Republicii Islamice Iran, restabilind traficul la capacitate maximă în termen de cel mult 30 de zile; traficul navelor va fi proporțional cu volumul de trafic din perioada anterioară războiului din partea Republicii Islamice Iran. De asemenea, Statele Unite se angajează să-și retragă forțele din zonele înconjurătoare în termen de 30 de zile de la încheierea acordului final.
• La semnarea prezentului Memorandum de înțelegere, Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri pentru a asigura reluarea, în termen de 30 de zile, a traficului navelor comerciale din Golful Persic către Marea Omanului și invers, la volumul dinainte de război, ținând seama de necesitatea eliminării obstacolelor tehnice și a neutralizării minelor de către Iran.
• Statele Unite se angajează, împreună cu partenerii săi regionali, să elaboreze un plan cuprinzător, convenit de ambele părți, pentru reabilitarea și dezvoltarea economică a Republicii Islamice Iran, asigurând în același timp o finanțare de cel puțin 300 de miliarde de dolari. Mecanismul de punere în aplicare a acestui plan, ca parte a acordului final, va fi formulat în termen de 60 de zile.
• Statele Unite se angajează să ridice, conform unui calendar care urmează să fie convenit în cadrul acordului final, toate tipurile de sancțiuni la care este supusă în prezent Republica Islamică Iran, inclusiv rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), precum și toate sancțiunile unilaterale ale SUA, atât primare, cât și secundare.
• Republica Islamică Iran reiterează că nu va produce niciodată arme nucleare. Republica Islamică Iran și Statele Unite au convenit că soarta materialului îmbogățit și soarta tuturor celorlalte chestiuni legate de domeniul nuclear convenite de comun acord, inclusiv nevoile nucleare ale Iranului, vor fi abordate în mod adecvat într-un acord final; acordul final va confirma dispozițiile prezentului articol.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite convin că, până la încheierea unui acord final, vor menține statu quo-ul: Iranul va menține statu quo-ul în ceea ce privește programul său nuclear, iar Statele Unite nu vor impune noi sancțiuni asupra Iranului și nu își vor consolida forțele în regiune.
• Statele Unite se angajează ca, imediat după semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere și până la data ridicării sancțiunilor, Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite să emită derogări pentru exporturile de țiței iranian, produse petrochimice și derivate ale acestora, precum și pentru toate serviciile conexe, inclusiv servicii bancare, de asigurări, de transport și altele asemenea.
• Statele Unite se angajează ca, în funcție de evoluția negocierilor în vederea încheierii unui acord final, fondurile și activele înghețate sau restricționate ale Republicii Islamice Iran să fie deblocate și puse la dispoziție în întregime. Aceste fonduri, indiferent dacă sunt deținute în contul principal sau transferate, vor fi utilizate pentru orice plată către beneficiarii finali stabilită de Banca Centrală a Republicii Islamice Iran și vor fi disponibile în întregime pentru utilizare. Statele Unite se angajează să elibereze toate autorizațiile și licențele necesare în acest sens.
• Republica Islamică Iran și Statele Unite convin că va fi instituit un mecanism pentru a supraveghea punerea în aplicare cu succes a Acordului Final și respectarea angajamentelor viitoare prevăzute de acesta.
• După semnarea prezentului Memorandum de Înțelegere și după primirea garanțiilor privind începerea punerii în aplicare a articolelor 4, 5, 10 și 11 din prezentul Memorandum de Înțelegere, precum și continuarea punerii în aplicare a acestor măsuri, Republica Islamică Iran și Statele Unite vor iniția negocieri pentru un acord final exclusiv cu privire la articolele rămase.
• Acordul final va fi aprobat printr-o rezoluție cu caracter obligatoriu a Consiliului de Securitate al ONU.

Citește și

Adrian Veștea merge în parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor „Mai puține orgolii și dispute politice”

Președintele Donald Trump și Prima Doamnă, Melania, au fost evacuați de urgență, după ce un atacator înarmat a deschis focul la dineul organizat pentru corespondenții de la Casa Albă, la hotelul Washington Hilton. Suspectul, un bărbat de 31 de ani, a fost capturat după ce a deschis focul asupra angajaților servicilor secrete.

Peste 2.600 de invitați s-au aruncat la pământ și s-au ascuns sub mese, în timp ce agenții Secret Service îi puneau la adăpost pe președintele Trump, pe soția sa și pe membrii cabinetului, inclusiv pe JD Vance și Marco Rubio .

Atacatorul, identificat drept Cole Thomas Allen, un californian de 31 de ani, a luat cu asalt un punct de control de la o distanță de 50 de metri. Avea asupra sa un întreg arsenal – o pușcă, un pistol și mai multe cuțit. A fost arestat rapid și reținut. El va compărea luni în fața justiției, au anunțat autoritățile.

Președintele Trump a ajuns în siguranță la Casa Albă, a organizat o conferință de presă și a descris incidentul ca fiind unul de coșmar care a întrerupt un eveniment dedicat libertății presei.

„Individul arăta pur și simplu malefic, a năvălit spre noi, dar băieții noștri curajoși de la Secret Service l-au anihilat”, a spus Donald Trump.

Zeci de roboți umanoizi fabricați în China și-au demonstrat abilitățile tot mai avansate de mișcare și navigare autonomă. Aceștia au reușit să depășească alergătorii umani, momentul inedit fiind surprins de participanţii la eveniment. În 2025, robotul câștigător terminase cursa în 2 ore și 40 de minute, de peste două ori mai lent decât câștigătorul uman. În schimb, anul acesta, mai mulți roboți au fost vizibil mai rapizi decât sportivii profesioniști, depășind câștigătorii cursei umane cu peste 10 minute.

Robotul câștigător, dezvoltat de compania chineză Honor, a terminat cursa în 50 de minute și 26 de secunde, cu câteva minute mai rapid decât recordul mondial la semimaraton stabilit luna trecută la Lisabona de atletul Jacob Kiplimo.

Numărul echipelor participante a crescut semnificativ, de la 20 la peste 100, iar aproape jumătate dintre roboți au parcurs traseul de 21 de kilometri în mod autonom, fără a fi controlați de la distanță. Pentru a evita incidentele, roboții și cei aproximativ 12.000 de alergători au concurat pe trasee paralele.

Citiți și

Vacanță la Roma. Zbor de pe Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”

Trump susţine că Iranul s-a oferit să nu deţină arme nucleare pentru mai mult de 20 de ani, în condiţiile în care ambiţiile nucleare ale Teheranului au constituit un punct de blocaj la negocierile de la Islamabad din weekendul trecut.

Trei atacatori înarmați au fost implicați într-un schimb de focuri în fața clădirii consulatului Israelului din Istanbul. La locul incidentului au fost mobilizate ambulanțe, forțe de poliție înarmate și echipe de intervenție, iar zona a fost securizată cu cordoane.

Cel puţin doi atacatori au fost ucişi  iar unul a fost rănit grav în urma unui schimb de focuri

Mai mulți polițiști au fost răniți, iar autoritățile au deschis o anchetă.

Ministerul de Externe al Israelului a declarat că analizează relatările despre focurile de armă din apropierea consulatului Israelului din Istanbul. Declarația confirmă că, la momentul incidentului, consulatul nu era deservit cu personal.

Știre în curs de actualizare

Dronele au fost ridicate pe cer și au recreat, la scară reală, silueta Titanicului chiar în portul unde a fost construit. Iluminată spectaculos, forma navei, cu tot cu coșuri și catarge, a părut că ”plutește” din nou pe apă, într-un omagiu emoționant.

Momentul a fost difuzat la ora 20, ora exactă la care vasul a plecat în voiajul inaugural, pe 2 aprilie 1912. Aniversarea marchează unul dintre cele mai cunoscute tragedii din istorie: scufundarea Titanicului în Atlanticul de Nord, în aprilie 1912, după ce a lovit un aisberg, tragedie în care și-au pierdut viața peste 1.500 de oameni.

Sursă foto&video: BBC

A început Războiul și în Orientul Mijlociu, Israelul și SUA au lansat, sâmbătă dimineață, un atac asupra Iranului. Operațiunea a fost planificată timp de luni de zile și data începerii ei a fost stabilită cu săptămâni în urmă, a declarat pentru Reuters un oficial israelian din domeniul apărării. Operațiunea israeliană a fost coordonată cu SUA, a adăugat acesta.

Președintele american Donald Trump a spus sâmbătă că Statele Unite au început „operațiuni de luptă majore” în Iran. „Obiectivul nostru este să apărăm poporul american prin eliminarea amenințărilor iminente din partea regimului iranian”, a spus Trump  pe rețelele de socializare.

„Statul Israel a lansat un atac preventiv împotriva Iranului pentru a elimina amenințările la adresa Statului Israel”, a anunțat sâmbătă dimineață ministrul apărării, Israel Katz.

Israelul i-a luat la țintă pe cei din conducerea Republicii Islamice, în timp SUA și-a îndreptat atenția asupra țintelor militare și a bazelor de rachete balistice care reprezintă o „amenințare iminentă”.

Într-un discurs postat și pe rețeaua sa de socializare, Donald Trump le-a adresat un mesaj Gărzilor Revoluționare să se predea.„Veți fi tratați corect și veți avea imunitate, altfel veți muri cu siguranță”,

Primele informații despre oficiali iranieni care au fost uciși în atacuri ministrul apărării iranian Amir Nasirzadeh și comandantul Gărzii Revoluționare Mohammed Pakpour .

Ministerul de Externe de la Teheran a transmis că Iranul „nu va avea nicio ezitare” în răspunsul său la noua agresiune militară. „A sosit momentul să apărăm patria și să înfruntăm atacul militar al inamicului. La fel cum eram pregătiți pentru negocieri, am fost și mai pregătiți pentru apărare în orice moment. Forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde cu fermitate agresorilor”, a spus acesta într-un comunicat.

La câteva ore după primele explozii din Teheran au fost raportate atacuri iraniene în Dubai, Bahrain, Abu Dhabi, Qatar și Kuweit, țări în care se află dislocate forțe militare americane. O bază navală a Statelor Unite din Bahrain ar fi fost lovită de rachete ale Teheranului.

Rușii au lansat peste 70 de rachete și 400 de drone. Rusia a folosit 32 de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander într-un singur atac, cel mai mare astfel de atac de la începutul războiului în februarie 2022.

Ținta principală a atacului a fost infrastructura energetică, dar loviturile au afectat direct și locuințele oamenilor. Sute de blocuri din Kiev au rămas fără căldură, într-un moment în care frigul a devenit un inamic la fel de periculos ca războiul. Între timp, Rusia își extinde infrastructura militară în apropierea graniței cu Finlanda. Potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului din SUA, imagini din satelit arată lucrări intense la baza militară rusă din Petrozavodsk, la doar 175 de kilometri de frontiera finlandeză.

Totul are loc chiar înaintea unei runde cruciale de negocieri de pace, programate la Abu Dhabi, pe 4 și 5 februarie. În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte a mers la Kiev.  Alături de Zelenski, Rutte a onorat soldații căzuți la datorie.

Pe de altă parte, Financial Time susține că Statele Europene și Statele Unite au agreat să intervină militar în Ucraina, în cazul în care Rusia va încălca în mod repetat un eventual acord de pace. Discuțiile preliminare prevăd, inițial, un avertisment în primele 24 de ore și un eventual atac în următoarele 72 de ore.

Citește și    Cine sunt primii artiști anunțați la UNTOLD 2026. Flo Rida pentru prima dată în România

Aceste evenimente au avut loc în contextul în care preşedintele american Donald Trump, care a trimis o flotilă de război în Caraibe, a menţionat posibilitatea unor atacuri terestre împotriva Venezuelei şi a afirmat că zilele preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro sunt „numărate”.

Pe rețelele sociale au apărut imagini cu incendii de amploare, cu mari degajări de fum, fără a fi însă posibilă localizarea cu precizie a locului acestor explozii, care par să fi avut loc în sudul și estul capitalei Venezuelei.

Guvernul venezuelean a reacționat printr-un comunicat în care „respinge, condamnă și denunță” ceea ce a numit o „agresiune militară” din partea Statelor Unite, avertizând că un astfel de atac pune în pericol pacea și stabilitatea în America Latină și Caraibe și poate afecta viața a milioane de oameni. În acest context, președintele Nicolas Maduro a declarat stare de urgență și a susținut funcționarea apărării naţionale: „sistemul de apărare naţională a garantat şi garantează integritatea teritorială, pacea ţării şi utilizarea şi apartenenţa tutotor teritoriilor”.

Sunt proteste violente joi, 18 decembrie, la Bruxelles, în fața Parlamentului European. în ziua Consiliului European. Sumt fermieri din mai multe țări europene, inclusiv din România. Poliția a folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene.

Poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva miilor de fermieri care s-au adunat la Bruxelles, blocând drumurile cu tractoare și aruncând cu cartofi și ouă, în timp ce liderii europeni se reuniseră pentru a dezbate un acord comercial controversat cu America de Sud.

Fermierii protestează față de politica agricolă comună (PAC), reducerile bugetare prevăzute pentru acest sector, introducerea taxei pe emisiile de carbon și, mai ales, față de acordul de liber-schimb dintre UE și blocul sud-american Mercosur.